Declanșarea războiului în Ucraina de către Federația Rusă pe data de 24 februarie a creat un val covârșitor de scumpiri în lanț ale alimentelor, a gazului rusesc și a combustibililor, care sugrumă întreaga Europă. La baza acestei inflații stă scumpirea energiei electrice cu 38% în ultimul an, fapt cauzat de întreruperea relațiilor comerciale cu Rusia.
Astfel, în zona euro, Estonia a atins în luna august un nivel record al creșterii prețurilor, de 25%. Nici celelalte țări baltice nu stau foarte bine, întrucât Letonia și Lituania au înregistrat majorări de peste 20%. Media celorlalte state europene este de 9%.
Țara noastră, conform ultimelor date ale Institutului Național de Statistică (INS) furnizate pe 12 septembrie, a raportat o inflație de 15,32% în luna august a acestui an, în creștere față de luna iulie, când acest procent era de 14,96%.
Inflația provoacă „războaie doctrinare”
Paolo Gentiloni, comisar european pentru economie, a precizat că această inflație ar putea provoca în Europa „un nou val de populism”, care ar duce la conflicte politice și mai aprige în timpul campaniilor electorale ale alegerilor parlamentare din interior fiecărui stat.
Un prim exemplu îl regăsim în alegerile generale din Suedia, care au avut loc duminică. Subiectele care au „pus pe jar” alegătorii au fost inflația și criminalitatea. Bătălia dintre cele două doctrine importante, cea „de stânga” (social-democrați) și cea „de dreapta” (partidul de extremă-dreapta Democrații Suediei) este foarte strânsă, fiind decisă, după numărarea a peste 95% din voturi, la un singur „loc” în Parlament. Astfel, Democrații Suediei au 175 de locuri faţă de 174 cât au coaliția condusă de social democrați. Rezultatele finale și oficiale vor apărea miercuri, scrie Radio Europa Moldova Liberă.
Peste două săptămâni, același test îl va da Italia, unde toate sondajele prezic victoria extremei dreapta, aliată cu fostul premier Silvio Berlusconi, în fața coaliției partidelor de stânga. Astfel, în acest scenariu, Giorgie Meloni, lidera Fratelli d’Italia (FdI), ar putea fi prima şefă a Executivului dintr-o țară fondatoare a Uniunii Europene, care provine dintr-un partid pro-fascist.
Astfel, „dreapta”, condusă de partidul Liga (anti-imigraţie) al lui Matteo Salvini şi Forza Italia al lui Silvio Berlusconi (dreapta liberală), ar însuma un procent de 45,9% din voturile alegătorilor, în timp ce „stânga”, condusă de Partidul Democrat (PD) are 28,5%. Această eventuală victorie a „dreptei” este prezisă și de Centrul italian de studii electorale (CISE) de la Universitatea Luiss din Roma.
Proteste în Germania
În contextul majorării inflației, care a dus la creșterea tuturor serviciilor, grupările de extremă-dreapta au organizat proteste, prin care cer suspendarea imediată a sancțiunilor împotriva Rusiei. Acest lucru se întâmplă pe fondul scoaterii Germanii din recesiune. Lunea trecută au participat peste 4.000 de oameni la un astfel de protest.
Însă, conform unor sondaje publicate de ZDF (postul public de televiziune), 70% dintre nemți susțin ca Ucraina să fie în continuare ajutată de autoritățile germane. Acest procent se regăsește în 97% dintre alegătorii Partidului Verzilor.
