Inflatia din România va ajunge la 7,5% la finalul lui 2023, scăzând practic la o valoare sub două cifre, după ce în decembrie 2022 aceasta s-a situat la 16,4%. Totuși, provocarea este să fie adusă în tinta băncii centrale (BNR), de 2,5%.
Cu toate că sunt incertitudini mari cu privire la inflație, care acum este la 16%, aceasta ar urma să scadă la 7,5% până la finalul acestui an, conform prognozei economistului-şef al Raiffeisen
Bank, Ionuţ Dumitru. Cu toate acestea, provocarea cea mai mare la nivelul României este aceea ca inflația să reintre în intervalu-țintă al Băncii Naționale a României (BNR), de plus/minus 2,5%, mai arată expertul în finanțe.
„Miza majoră nu va fi neapărat scăderea de inflație la sub 10%, ci bătălia crucială va fi cum scădem de la nivelurile respective spre tinta BNR de 2,5% plus/minus un punct procentual. Ceea ce se
va întâmpla anul acesta, în a doua parte a anului, vedem mai degrabă efect de bază. Având rate de inflație foarte mari anul trecut, probabil anul acesta nu vor mai fi la nivelul respectiv și va fi o atenuare a presiunilor inflaționiste, ceea ce va trage inflația anuală în jos”, a explicat Ionut Dumitru în cadrul emisiunii ZF Live.
Toate economiile lumii se confruntă cu o inflație ridicată
În prezent, toate economiile lumii se confruntă cu inflație, asta după ce zeci de miliarde de dolari au fost injectați de băncile centrale în economie în pandemia de coronavirus, asta pentru a evita criza economică. Totuși, efectul „printării” banilor a fost amplificat puternic de majorarea prețurilor la energie, care au început să crească înainte să izbucnească războiul din Ucraina, iar
atacul Rusiei asupra țării vecine a aruncat prețurile la energie în aer.
mai
În România, în anul 2022, inflația a ajuns la 16%, cu mult mai mare decât prognozele prevăzute și mai ales în comparație cu perioadele recente, dar este totuși mult mai mică decât la început anilor 90′, când inflația din România a fost şi de 250% în 1993.
Acum este un vârf al inflației, arată Ionut Dumitru, care spune că tendința de majorare a prețurilor se va tempera și mai mult începând cu a doua jumătate din 2023.
„Putem avea o creștere economică și mai redusă, dar o creștere și mai mare. Dacă lucrurile continuă să se stabilizeze, prognozele se îmbunătățesc. Pare că perspectiva inflației e mai bună. Noi aveam o prognoză de 7,5% la finalul anului și este posibil să fie mai bună, dacă se continuă tendința. Inflația recentă a evoluat mai bine decât ne așteptam. Încă mare, raportat la ceea ce ne dorim, dar este o perspectivă mai bună”, a mai transmis economistul-șef al Raiffeisen Bank.
Inflația din România urmează să scadă în 2023
Mai mult, și creșterea dobânzilor se va opri astfel încât, într-un anumit punct, dobânzile vor ajunge la același nivel cu inflația sau puțin peste, ceea ce înseamnă că dobânzile devin din nou real
pozitive.
„În a doua parte a anului, probabil că inflația va scădea mai rapid și de atunci și perspectiva de a scădea ROBOR se poate materializa. Probabil că vom reveni la o situație normală de dobânzi real pozitive. De fapt şi Banca Națională anticipează că dobânzile se vor întâlni cu inflația”, a mai adăugat Ionuț Dumitru.
Perspectivele economice se îmbunătățesc la nivel național, a mai explicat oficialul bancar, arătând că vom avea o creștere economică de 2,3% în 2023.
„Vedem o creștere economică în 2023 de 2,3%. Consensul pieței financiare este de 2,2%. Prognoza guvernului nu pare departe, dar atunci când vorbim de prognoze nimeni nu are dreptate, putem
spune că o prognoză pare mai optimistă sau mai realistă, cu informațiile pe care le avem”, a mai spus Ionut Dumitru la ZF Live.
De asemenea, acesta a mai explicat că fluxurile investiționale ar putea să crească prin construirea Autostrăzii Moldova, explicând că evoluția slabă a acestui segment economic ar putea fi întoarsă de o investiție majoră.
„Gânditi-vă ce înseamnă pentru Moldova conectarea la regiunile istorice și la fluxurile investiționale. O autostradă poate schimba complet perspectiva economică a multor județe din Moldova, care au evoluat foarte slab. Avem aceste deficite gemene și dacă ne uităm prin comparație cu alte state din Europa costurile la care România se împrumută nu sunt mici. Necesarul de finanțare find mare și rostogolim la dobânzi mai mari, urcăm de la 1% din PIB la 2% din PIB cheltuiala cu dobânzile.
În contextul de astăzi, nu credem că BNR mai crește rata dobânzi de politică monetară. Mi se pare și inutil. Dacă piețele s-au calmat și ai perspectiva inflației mai bună, ar trebui ca ciclul de întărire a politicii monetare să se fi încheiat. Probabil că miza va fi cum facem să scadă inflația în 2024. Vedem posibilitatea ca leul să se deprecieze ușor. Aș spune că cel mai mare risc la adresa economiei este o escaladare iî Ucraina Ca economist am niște temeri de cum pot evolua lucrurile acolo, pentru că pot fi implicații mari asupra economiei”, a conchis Ionuț Dumitru.
Sursă: ediția tipărită a Ziarului Financiar din 30 ianuarie 2023.
