Inflația din zona euro a scăzut luna trecută mai mult decât se preconizase, în timp ce creșterea prețurilor în cazul produselor și a serviciilor de bază a încetinit, alimentând o dezbatere privind necesitatea unor noi majorări ale ratei dobânzii Băncii Centrale Europene (BCE), dincolo de creșterea de la sfârșitul acestei luni.
Inflația în cele 20 de țări care împart moneda euro a scăzut la 6,1% în luna mai, de la 7,0% în aprilie, sub așteptările de 6,3% conform unui sondaj Reuters realizat în rândul economiștilor. Cu toate acestea, citirea a reprezentat doar o surpriză modestă pentru investitori, deoarece datele naționale de la începutul acestei săptămâni au prefigurat scăderea.
Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și combustibililor și care a jucat un rol din ce în ce mai important în cadrul deliberărilor de politică monetară ale BCE, a scăzut la 5,3% de la 5,6%, situându-se mult sub așteptările de 5,5%.
Inflația a afectat zona euro pe toate capitolele
BCE a majorat ratele de bază cu un total de 375 de puncte de bază până la 3,25% în ultimul an pentru a combate creșterea galopantă a prețurilor și s-a angajat, în esență, la o nouă majorare de 25 de puncte de bază la 15 iunie, având în vedere presiunile ridicate asupra prețurilor de bază. „În prezent, inflația este prea ridicată și va rămâne așa pentru prea mult timp”, a declarat joi, 1 iunie, președintele BCE, Christine Lagarde. „Acesta este motivul pentru care am majorat ratele în cel mai rapid ritm de până acum și am precizat că mai avem încă mult până a aduce ratele dobânzilor la niveluri suficient de restrictive”.
„Inflația subiacentă și-a depășit probabil vârful”, a declarat economistul Commerzbank, Christoph Weil. „Acest lucru susține așteptările noastre conform cărora BCE va majora ratele dobânzilor cheie cu 25 de puncte de bază pentru ultima dată în iunie”. Mai mulți factori de decizie influenți, inclusiv guvernatorii băncilor centrale din Germania, Olanda și Irlanda, au pus deja pe masă o majorare a dobânzii în luna iulie, iar alți economiști au trecut de partea șoimilor politicii.
Ce se va întâmpla în iulie?
Aceștia susțin că luna iulie trebuie să fie în joc, în parte pentru că Banca Centrală Europeană s-a înșelat atât de mult timp în privința traiectoriei inflației, încât ar prefera să dea dovadă de prudență. „Cifrele din luna mai și datele economice mai ample vor convinge cel mai probabil BCE să continue creșterile de 25 de puncte de bază în iunie și iulie și, în prognoza noastră de bază, să facă o pauză după aceea”, a declarat Nordea într-o notă.
În timp ce datele de joi privind prețurile, care sunt bune, ne îndeamnă la prudență, problema inflației în Europa este departe de a fi rezolvată, deoarece creșterea prețurilor pentru multe elemente de bază, în special pentru servicii, rămâne încă foarte ridicată. Inflația serviciilor a încetinit la 5,0% de la 5,2%, în timp ce creșterea prețurilor pentru bunurile industriale a scăzut la 5,8% de la 6,2%, fiind încă excesivă, dar ambele mergând în direcția corectă.
De asemenea, este probabil ca BCE să se bucure de o oarecare consolare din cauza încetinirii inflației alimentelor la 12,5% de la 13,5%, deoarece se aștepta ca presiunile în acest domeniu să se accentueze încă o perioadă de timp.
Europenii se tem de o posibilă recesiune
Prețurile mai mici la energie ar putea reduce inflația globală mai repede decât unele previziuni, dar recentele acorduri salariale ar putea menține inflația de bază la un nivel ridicat. Creșterea salariilor din zona euro se situează în intervalul 5%-6%, adică de două ori mai mult decât rata care ar fi în concordanță cu ținta de inflație a BCE.
Dar salariile trebuie să recupereze după ce inflația a mâncat adânc în veniturile reale timp de ani de zile, iar BCE speră că, odată ce inflația va încetini, creșterea salariilor va urma, astfel încât acestea se vor stinge reciproc. Deși acesta este un scenariu plauzibil, piața forței de muncă din blocul comunitar este extrem de strânsă, iar firmele, în special cele din sectorul serviciilor, raportează o lipsă tot mai mare de forță de muncă, ceea ce reprezintă un risc de creștere a salariilor și, prin urmare, a inflației.
O altă preocupare potențială pentru BCE este faptul că creșterea economică pare să fie mai puțin rezistentă decât se credea, în special în sectorul manufacturier, o serie de indicatori arătând că activitatea industrială ar putea afecta economia în ansamblu, chiar dacă serviciile sunt în plină expansiune. Acest lucru ridică riscul ca o creștere bruscă a costurilor de împrumut să ducă blocul în recesiune, un rezultat pe care BCE a încercat să îl evite, potrivit Reuters. Investitorii financiari văd încă două majorări ale ratei dobânzii de către BCE, prima fiind estimată până în iunie, iar a doua fie în iulie, fie în septembrie.