Pentru a doua lună consecutivă, inflația din Europa a depășit-o pe cea a Statelor Unite, asta deoarece creșterile de preț din zona UE le-au depășit pe cele din SUA. În luna septembrie, la nivel european, inflația a ajuns la 10%, Germania a depășit media europeană, atingând procentul de 10,9%. Pentru moment, nu există informații clare asupra ratei de inflație din America, acestea urmând să fie publicate peste 10 zile.
Analiștii economici au prognozat că în următoarele 12 luni inflația din Europa se va apropia de 5%, pe când cea din Statele Unite va coborî până la 3%. Robin Brooks, economist şef la Institutul de Finanţe Internaţionale, a declarat că „pe termen scurt, inflaţia din zona euro arată, de fapt, mai urât decât în SUA”. Cauza este criza gazelor din Europa, care a fost provocată de lipsa livrărilor din partea Rusiei și care s-a agravat în urma invaziei din Ucraina.
Cum va arăta procentul inflației în anul următor
Aceasta a crescut costurile energiei și a contribuit la creșterea prețurilor în aproape întreaga industrie. Dincolo de toate aceste cifre, Europa se confruntă cu o inflație distinctă de cea din SUA și este susținută în mare parte de creșterea prețurilor materiilor prime, în loc să fie determinată, cel puțin parțial, de cheltuielile de consum puternice și de piețele forței de muncă tensionate. Pentru investitori și autoritățile de reglementare, precum și pentru consumatori și companii, această divergență are ramificații semnificative.
Rezultatul este că bancherii centrali din Europa sunt mai puțin pregătiți să abordeze problema de fond și este mai probabil să își afecteze economiile în acest proces, chiar dacă folosesc același tratament antiinflaționist ca și omologii lor din SUA prin creșterea rapidă a ratelor dobânzii, potrivit Mediafax.
De asemenea, politicile fiscale diferă, Europa fiind nevoită să sporească stimulentele pentru a atenua efectele creșterii prețurilor la energie. În plus, nivelul de trai al europenilor de rând va rămâne mult mai mult în urma celui al americanilor.
În realitate, deși au pornit din locuri diferite și în epoci diferite, Rezerva Federală și Banca Centrală Europeană parcurg în prezent un drum similar. Deocamdată, bancherii centrali europeni sunt la fel de dedicați unei politici monetare mai stricte ca și colegii lor din Fed, iar unii experți cred că ar putea fi nevoiți chiar să o înăsprească și mai mult.
„Este foarte posibil ca inflaţia de bază să dureze mai mult în Europa decât în SUA, parţial pentru că Europa va continua să sufere de pe urma unui şoc mai mare de aprovizionare cu energie”, au scris analiştii de la Capital Economics luna trecută. „Deşi ne aşteptăm ca Fed să reducă ratele în a doua jumătate a anului 2023, ne îndoim că BoE şi BCE vor putea face acest lucru înainte de 2024”. Estimările pieței cu privire la divergența dintre Fed și BCE privind ratele dobânzilor au scăzut de la jumătatea lunii august, iar BCE a dat de înțeles că în viitor va crește mai rapid ratele dobânzilor. Cu toate acestea, prăbușirea euro nu s-a încheiat; în acest timp, a mai scăzut cu încă 5% față de dolar.
Investitorii au pariat, în esență, că șocul inflației energetice de astăzi va fi diferit de cel care a zguduit economiile occidentale în anii ’70, deoarece, spre deosebire de anii anteriori, SUA sunt acum o superputere energetică globală care își generează propriul combustibil, în timp ce Europa încă trebuie să îl importe. Politica fiscală reflectă, de asemenea, această divizare. Pentru a atenua impactul economic și pentru a evita o iarnă dezastruoasă pentru locuințe, SUA au retras stimulentele, în timp ce Europa a trebuit să le stimuleze prin creșterea subvențiilor pentru energie.
