Poate suna ca o întrebare de concurs de frumusețe, dar există un motiv pentru popularitatea ei: pacea mondială preocupă întreaga lume, fiind cea mai clară cale de a înlesni progresul omenirii. Simbolul păcii este însă o creație destul de nouă, a secolului al XX-lea. Într-o zi de 4 aprilie, la finalul anilor 50, acest simbol a fost pentru prima dată arătat public cu însemnătatea pe care o cunoaștem și astăzi.
Chiar dacă el reprezintă o stilizare a simbolului creștin al porumbelului și exista în imaginarul colectiv de mai mult timp, abia atunci a fost cu adevărat folosit în scopuri antirăzboi și, mai precis, împotriva utilizării de energie nucleare în scopuri beligerante. În timp, a devenit simbolul mișcării hippie, care promova conviețuirea pașnică și echilibrul dintre om și natură. În cadrul programului „Infofinanciar întreabă”, echipa permanentă, formată din Irina Balcu și Sorina Benga, a vrut să afle ce planuri au românii pentru încheierea războaielor de pe Glob.
Vezi această postare pe Instagram
Dorința de a evita războaiele mondiale
Cea mai mare teamă a puterilor lumii este de peste o sută de ani conceptul de conflagrație mondială. După Marele Război din 1914 – 1918, principalul scop al puterilor mondiale a fost acela de a evita un al doilea conflict de același lucru. Istoria ne arată că acest lucru a eșuat, dată fiind conflagrația desfășurată între 1939 și 1945. După aceea, teama de un conflict care ar fi pus însăși soarta lumii în pericol a oprit puterile aflate în opoziție din a acționa direct.
Războiul Rece nu a însemnat însă că țările ajunseseră la pace, ci numai că se aflau în conflict fără atacuri directe, mai degrabă prin acțiuni de spionaj. Finalul lui a fost teoretic căderea Uniunii Sovietice, în 1991, după șirul de revoluții ale țărilor din blocul estic. Alianțele precum Uniunea Europeană și NATO reunesc un număr mare de puteri, care se obligă la întrajutorare și la menținerea păcii. Totuși, ele nu sunt lipsite de detractori.
Criticii alianțelor mondiale
Anumite țări, precum Rusia, au criticat astfel de alianțe. Propaganda lor le înfățișează drept entități care vor să submineze teritoriile rusești și să întoarcă cât mai multe state împotriva Federației Ruse.
Acum un an, Rusia a folosit acest punct de vedere drept justificare a agresiunii sale față de Ucraina. A amenințat și state interesate de aderarea la NATO, precum Suedia și Finlanda. În momentul de față, steagul Finlandei este pentru prima dată arborat la Bruxelles. Țara nordică a devenit oficial al 31-lea membru al Alianței Nord-Atlantice. De asemenea, analiștii politici din întreaga lume consideră că acest lucru nu va face decât să crească nivelul de securitate al Finlandei și al vecinei sale scandinave, Suedia. Asta chiar dacă Suedia însăși mai are de așteptat până să intre în această alianță.
