Infofinanciar > Info > Infofinanciar întreabă: De ce se vinde arta atât de scump?
Info

Infofinanciar întreabă: De ce se vinde arta atât de scump?

gogh-vincent-van-c-face-half.v1
sursa foto nationalgallery

„Infofinanciar întreabă” este o serie amplă de chestionare care se axează pe evenimente marcante din zilele anului. Echipa, formată din Sorina Benga și Irina Balcu, merge pe teren pentru a afla atitudinile și cunoștințele românilor despre situații și personalități a căror influență este puternică și în ziua de azi.

Pe 30 martie 1987, un tablou cu floarea-soarelui, semnat de Vincent Van Gogh, a fost vândut cu 25 de milioane de lire. Soarta acestui pictor este una neobișnuită – în timpul vieții, a avut vânzări infime și a trebuit să fie sprijinit financiar de fratele său, Theo. După ce Vincent a murit, numele său s-a clasicizat, iar tablourile sale au ajuns printre cele mai bine vândute și scumpe produse din lumea artei. Și totuși, de ce este arta atât de scumpă? Știm că prestigiul unui artist crește în momentul în care moare – o realitate tristă, cu care se confruntă toți cei care creează. În schimb, se discută și despre corupția de pe piața licitațiilor. Din ce în ce mai multă lume crede că în cadrul licitațiilor, bogații nu fac decât să-și spele banii și să facă evaziune fiscală. Din același motiv, mulți magnați s-ar implica în acte filantrope.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Infofinanciar (@infofinanciar.ro)

Cum își câștigă existența artiștii români

Piața de artă pare avantajoasă pentru proprietarii de galerii, pentru curatori, adesea chiar și pentru cumpărătorii cu dare mână… dar mai puțin pentru artiști. Un prim obstacol cu care se confruntă este chiar Universitatea Națională de Arte din București, care în 2021 s-a aflat în mijlocul unui scandal. Instituția de învățământ, care de-a lungul anilor a dăruit unii dintre cei mai importanți creatori de pe scena artei vizuale românești, și-a dorit să dețină toate lucrările făcute de studenții lor în timpul ciclurilor de studiu. De asemenea, ea a dorit să primească o cotă de 70% din vânzarea fiecărui tablou și a fiecărei sculpturi.

„Lucrările cu caracter didactic artistic, realizate de către studenți în atelierele de creație sub îndrumarea profesorilor coordonatori (titulari sau asociați) din cadrul UNArte pe parcursul întregului ciclu universitar de licență și master, sunt considerate bunuri aflate în proprietatea universității. UNArte își rezervă dreptul de a utiliza aceste lucrări în expoziții, evenimente de promovare etc. În cazul în care o lucrare se va vinde, UNArte va stabili o cotă procentuală de 30% din prețul vânzării, care va fi virată autorului“, spunea textul Senatului UNArte la data respectivă, citat de Libertatea. Informații ulterioare arată că acest proiect controversat a intrat în vigoare.

Pașii următori

După aceea, artiștii trebuie să-și găsească spații în care să expună. În general, galeriile reprezintă cea mai sigură opțiune pentru ei. Muzeele, chiar și dedicate artei recente sau contemporane, tind să expună nume care s-au clasicizat la un anumit nivel. Galeriile de artă rețin un comision din fiecare vânzare, dar reprezintă o soluție viabilă pentru cei care vor să-și facă viziunea artistică cunoscută.

Depinde de bugetul și specificul fiecărui spațiu expozițional dacă-i pune la dispoziție artistului și un spațiu de creație, un curator sau un promotor cultural.

Cel mai bine vândut tablou din România rămâne unul semnat de Nicolae Grigorescu, iar acest lucru cel mai probabil nu se va schimba foarte curând.