„Infofinanciar întreabă” este un reportaj video realizat de Sorina Benga și Irina Balcu. Echipa chestionează români obișnuiți, aducându-le la cunoștință evenimente importante petrecute în diferite zile ale lunii martie. Spre exemplu, pe 20 martie 1820, la Bârlad, în Principatul Moldovei. Orașul său de baștină nu este cunoscut celor mai multe persoane chestionate.
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza este ultimul domn pământean (de origine română) care a condus Moldova, iar apoi, și Țara Românească. Evenimentul prin care acesta a fost dublu ales, ca domn al ambelor Principate Române, este cunoscut sub numele de Mica Unire și a avut loc în data de 24 ianuarie 1859. În 1866, după ce a fost forțat să abdice, pe tron a venit Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, care urma să devină regele Carol I în 1881.
Vezi această postare pe Instagram
Reformele lui Alexandru Ioan Cuza
În afara Micii Uniri, un motiv pentru care Cuza a intrat în istorie este seria de reforme pe care le-a început. În timpul său, a apărut o primă variantă a Codului Penal, supranumit și „Codul Cuza”. Aceasta a fost prima reușită de unificare a textelor legislative pentru cele două principate. Legile cu privire la fapte penale au fost inspirate de cele din spațiul francez și cel prusac. Acesta a intrat în vigoare în 1865. Înaintea acestui text de lege, principatele funcționau conform Regulamentelor organice (1821).
De asemenea, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a secularizat averile mănăstirești și a condus reforma agrară, reforma învățământului și pe cea a justiției, exemplificată și prin introducerea Codului Penal. Din punctul de vedere al învățământului, o inovație a fost reprezentată de obligativitatea și gratuitatea învățământului primar. Acesta dura patru clase. Tot în perioada lui Cuza s-au instituit și Universitatea din Iași (în prezent, numită „Alexandru Ioan Cuza”) și cea din București.
Planul lui Cuza era să fondeze prima universitate la București. Acesta a fost luat prin surprindere, chiar neplăcut, de inițiativa lui Mihail Kogălniceanu, de a pune temeliile unei instituții universitare la Iași înaintea Bucureștiului, conform istoricului Florea Ioncioaia, citat de Europa Liberă.
Monstruoasa coaliție și căderea
Conservatorii și liberalii radicali s-au opus domniei lui Alexandru Ioan Cuza, în special în ultimii săi ani, marcați de reforme. Lipsa de consens între domnitor și celelalte facțiuni au dus la o lovitură de stat, în data de 11/23 februarie 1866. Atunci, domnitorul a abdicat. El și-a petrecut tot restul zilelor în Heidelberg, Germania. A murit în data de 15 mai 1873.
Nu numai el a rămas în istorie, ci și soția sa, Elena Cuza, născută Rosetti. Femeia nobilă a fost o patroană a activităților culturale și caritabile. Ea a înființat Azilul Elena Doamna la Cotroceni, dedicat bunei creșteri a fetelor orfane. De asemenea, ea a avut colaborări cu Vasile Alecsandri, care în epocă era cel mai important om de cultură al Principatelor Române.
Știați că…?
Alexandru Ioan Cuza a avut doi copii cu o altă femeie, Maria Obrenovici, născută Catargiu. Elena Cuza i-a adoptat pe cei doi și i-a crescut ca și când ar fi fost ai ei. Deși căsnicia dintre soții Cuza nu a fost una problematică, cei doi nu și-au găsit dragostea unul în brațele celuilalt.
