În ajunul comemorării debarcării Aliaților în Normandia în Ziua Z, generalul Mark Milley, cel mai înalt general american, a făcut o paralelă directă cu contraofensiva ucraineană care începea la aproximativ 2.800 km la est. Scopul, a spus el, era același ca acum aproape opt decenii: „eliberarea teritoriului ocupat și eliberarea unei țări care a fost atacată injust de o națiune agresoare, în acest caz, Rusia”.
Atunci și acum, bătăliile vor determina ordinea viitoare de securitate în Europa. Dar pentru susținătorii occidentali ai Ucrainei, cel puțin, scopul final al războiului este mult mai puțin clar decât era pentru Aliați în 1944. Spre deosebire de Germania nazistă, Rusia este o putere nucleară. Este greu de imaginat capitularea sa completă. Scopul declarat al Ucrainei este să recucerească tot pământul pe care Rusia l-a ocupat începând din 2014, restabilind frontierele stabilite în 1991, când Uniunea Sovietică s-a destrămat. Dar chiar dacă armata ucraineană ar reuși acest lucru (și mulți occidentali, în special, au îndoieli în acest sens), există temeri că Rusia ar putea considera o astfel de rezultat ca o umilință atât de mare încât ar merita să folosească arme nucleare pentru a o evita.
Așteptările realiste ale războiului
Rezultatul este un scop mult mai vag: ca Ucraina să provoace cât mai multe pierderi și să obțină câștiguri teritoriale pentru a-și întări poziția în timp ce încearcă să ajungă la un modus vivendi cu o Rusie slăbită. În această perspectivă, un rezultat pozitiv ar fi ca noile brigăzi înarmate din Ucraina să întrerupă puntea terestră dintre Rusia și peninsula Crimeea sau să se apropie suficient de mult pentru a pune în pericol pozițiile rusești din Crimeea.
Cu toate acestea, majoritatea oficialilor occidentali se așteaptă la câștiguri mai modeste, cu Ucraina recuperând și menținând bucăți mai puțin strategice din teritoriul pierdut în ultimul an, dar cel puțin demonstrând că poate face progrese în continuare pe câmpul de luptă. În opinia pesimistă, ucrainenii se luptă să treacă de apărarea rusă, obțin doar câștiguri minore și ajung într-un impas. Încurajator, perspectivele ca forțele ucrainene să eșueze, să se expună unui contraatac și să se retragă pot fi practic excluse, deoarece Rusia nu are mijloacele pentru a declanșa un avans major și pentru că aliații occidentali fără îndoială ar sprijini rapid Ucraina.
NATO: Ucraina nu trebuie învinsă
Deși hotărâtoare va fi rezistența și competența forțelor ucrainene, factorii externi vor influența rezultatul. Președintele Americii, Joe Biden, și-a declarat două obiective generale: să se asigure că Ucraina nu este învinsă și că NATO nu este implicată într-un conflict direct cu Rusia, cu riscul asociat de escaladare nucleară. La început, el a refuzat să trimită trupe în Ucraina sau să impună o „zonă interzisă de zbor”. Dar a furnizat armament în cantități și sofisticare tot mai mari pentru a ajuta Ucraina să se apere. De asemenea, a fost vitală furnizarea de informații, planificare și instruire de către America și aliații săi. Astăzi, Ucraina are una dintre cele mai mari armate din Europa susținută de cel mai puternic aparat militar din lume. Și, deși nu este pregătită în același mod ca NATO, „trebuie doar să fie mai bună decât armata rusă” pentru a obține avantajul, spun oficiali occidentali.
China: Rusia nu trebuie învinsă
Liderul Chinei, Xi Jinping, pare, de asemenea, să fi stabilit limite, conform oficialilor americani și europeni. El dorește să prevină înfrângerea completă a Rusiei, un partener apropiat; dorește să prevină deteriorarea relațiilor cu Europa; și dorește să prevină utilizarea armelor nucleare. Așadar, chiar dacă el și președintele Rusiei, Vladimir Putin, au declarat că prietenia dintre țările lor nu are „limite”, până acum au existat limite în ajutorul pe care China a fost pregătită să îl ofere Rusiei. China cumpără exporturile rusești de petrol și gaze cu reducere și vinde bunuri chineze, dintre care unele ar putea fi utile în efortul de război. Dar până acum a refuzat să furnizeze livrări pe scară largă de arme, de genul celor oferite de Vest Ucrainei. Oficialii occidentali se îngrijorează că aceasta s-ar putea schimba dacă China consideră că rușii sunt pe cale de a fi învinși.
Cu toate acestea, chiar și luând în considerare acest risc și respectând parametrii lui Biden, generalii americani consideră din ce în ce mai mult că este posibil să provoace o „înfrângere strategică” regimului lui Putin. În timp, ei au devenit mai puțin îngrijorați de escaladarea nucleară. Parțial, strategia lor de creștere treptată a ajutorului militar convențional a contribuit la diminuarea riscului. Și prin provocarea directă a Rusiei, prin atacuri în regiunea de frontieră Belgorod sau atacuri cu drone mici asupra Kremlinului, Ucraina încearcă să expună goliciunea amenințărilor rusești. Din ce în ce mai mulți oficiali americani, sprijiniți de unii din Europa, își propun să asigure că Rusia pierde atât capacitatea militară, cât și dorința de a declanșa un alt război de agresiune. „Să nu se repete niciodată” nu este un concept dificil de înțeles, spune un oficial occidental, scrie The Economist.
