Una dintre marile dezbateri cu care se vor confrunta liderii UE în următoarele săptămâni este viitorul finanțelor blocului comunitar. Deciziile privind bugetul suplimentar necesar până în 2027 nu vor fi luate până la următorul summit din decembrie. Până atunci, este de așteptat să fie o perioadă dificilă.
În coșul A se propune o sumă de 50 de miliarde de euro. Aceasta este destinată Ucrainei. Din această sumă 17 miliarde de euro vor fi în numerar. Restul de 33 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
Probleme cu finanțele, dar se continuă sprijinul pentru Ucraina
În timpul discuțiilor de la summitul de aseară, a existat un sprijin larg pentru suma de 17 miliarde de euro pentru Ucraina. Doar două țări, Slovacia și Ungaria, au pus acest ajutor sub semnul întrebării, spun persoanele din interior.
Noul prim-ministru slovac Robert Fico a declarat că nu poate fi de acord cu noi cheltuieli militare sau sancțiuni. Acest lucru nu se va întâmpla până când nu va fi finalizată o evaluare completă a impactului pe care l-ar avea asupra propriilor sale finanțe.
Fondul are nevoie de sprijin unanim pentru o suplimentare. Premierul estonian Kaja Kallas a subliniat ieri reporterilor că Ungaria a spus adesea un lucru în fața presei și a făcut altceva în spatele ușilor închise.
În coșul B se află 50 de miliarde de euro. Acestea sunt necesare pentru a suplimenta bugetul UE pentru a acoperi costurile suplimentare legate de migrație, competitivitate și ajutor pentru dezastrele climatice de urgență. La această categorie intră inclusiv inundații și incendii.
Danemarca și Franța au găsit cantități mari de bani „în spatele canapelei”. Studiile arată că între 15 și 20 de miliarde de euro sunt nefolosite în diverse sectoare ale UE.
Banii UE, sub semnul întrebării
În contextul unei crize a costului vieții și al presiunilor exercitate asupra miniștrilor din fiecare țară pentru a echilibra conturile, să ne așteptăm la multă rezistență în următoarele săptămâni.
Prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, a declarat la sosirea în cea de-a doua zi a summitului că este „foarte îngrijorată” în legătură cu discuțiile de aseară privind modificarea bugetului pe termen lung al UE.
„Trebuie să luăm în considerare criza pe care o avem în prezent”, a spus ea. A menționat că, atunci când bugetul a fost negociat inițial, „nu am prevăzut pandemia, dar nici războiul. Acum suntem în situația în care trebuie să investim mai mult în apărare”.
„Dar motivul pentru care sunt îngrijorat este că nu am auzit că ceilalți colegi au considerat că aceasta este provocarea majoră pe care o avem în Europa în acest moment”, a continuat aceasta.
Kallas a criticat, de asemenea, ajutoarele de stat. Ea a spus că „în cele din urmă, chiar și țările bogate vor rămâne fără banii contribuabililor pentru a-și subvenționa companiile”.
„Europa trebuie să se ocupe de competitivitate”, a completat aceasta, conform theguardian.com.
