În septembrie, Statele Unite au ridicat embargoul de lungă durată asupra Republicii Cipru, permițând acestei țări insulare să cumpere sau să primească arme americane începând cu luna octombrie.
Embargoul a fost impus în 1987 pentru a limita cantitatea de armament de pe insulă, în sprijinul eforturilor de reunificare a Republicii Cipru și a unei regiuni ocupate de Turcia în partea de nord a insulei.
SUA au ridicat parțial embargoul în 2020, iar decizia de acum de a-l ridica în totalitate reflectă schimbarea situației geopolitice din Mediterana de Est și este un semn al reducerii influenței rusești în regiune.
Cooperare sporită
Ridicarea embargoului este punctul culminant al unor măsuri luate recent pentru consolidarea relației dintre SUA și Cipru.
„Aceasta este o decizie de referință, care reflectă relația strategică în plină expansiune dintre cele două țări, inclusiv în domeniul securității”, a declarat președintele cipriot Nikos Anastasiades după anunț, potrivit Business Insider.
Ciprul a avut în mod tradițional relații strânse cu Moscova, care a fost un important furnizor de arme pentru Nicosia. Insula este, de asemenea, văzută ca un refugiu pentru fondurile rusești ilicite. În 2019, Cipru a fost destinatarul sau intermediarul pentru aproximativ 50% din investițiile rusești la nivel mondial, potrivit Carnegie Endowment for International Piece, un think-tank american.
Cu toate acestea, în ultimii ani, guvernul cipriot s-a apropiat de SUA. În 2019, Congresul a adoptat Legea privind parteneriatul energetic și de securitate în Mediterana de Est pentru a spori cooperarea în domeniul energiei între SUA și Cipru, Israel și Grecia. Cele trei țări din Mediterana de Est continuă să aibă o strânsă colaborare trilaterală în ceea ce privește chestiunile regionale în materie de energie și securitate.
Mai mult, în 2020, guvernul SUA a ridicat parțial embargoul pentru a permite exportul de articole militare neletale către Cipru și a început să antreneze forțele cipriote. Acest lucru a fost urmat de exerciții frecvente între unitățile de operațiuni speciale ale SUA și omologii lor ciprioți.
La 1 octombrie, Pentagonul a anunțat, de asemenea, că Cipru se va alătura programului de parteneriat de stat al Gărzii Naționale a SUA, care are ca scop creșterea cooperării în domeniul securității între forțele americane și cele străine.
Cipru are o poziție geografică strategică
Pe lângă faptul că domină Mediterana de Est, locația Ciprului permite accesul la Africa de Nord, Levant și Asia Mică.
Atunci când insula și-a câștigat independența față de Regatul Unit în 1960, britanicii au păstrat controlul suveran asupra teritoriului de acolo, inclusiv asupra a două baze militare care servesc drept centre de operațiuni și de colectare de informații.
În urma atacului Rusiei asupra Ucrainei din februarie, Nicosia a interzis intrarea în porturile sale a mai multor nave de război rusești, eliminând un acord din 2015 care acorda Rusiei acces naval la aceste porturi pentru realimentare. După ridicarea parțială a embargoului în 2020, SUA au cerut Ciprului să interzică accesul navelor de război rusești în porturile sale pentru a obține concesii suplimentare, ceea ce a provocat tensiuni diplomatice între Washington și Moscova.
Pierderea accesului la Cipru va forța navele de război rusești să meargă în altă parte pentru a-și menține operațiunile în regiune. Moscova are deja un port în Siria, pe care îl extinde.
O aliniere mai strânsă cu SUA ar putea, de asemenea, să permită Ciprului să trimită în Ucraina armele sale militare de fabricație rusească în schimbul unor noi arme de fabricație americană.
Cipru are 82 de tancuri T-80U, 43 de vehicule de luptă pentru infanterie BMP-3 și o serie de sisteme de apărare aeriană, printre alte echipamente de producție rusă. Trimiterea acestuia în Ucraina ar consolida atât apărarea Kievului, cât și distanțarea și mai mare a Nicosiei de Moscova, spun analiștii.
Joi, Anastasiades a declarat că țara sa nu plănuiește să-și trimită armele în Ucraina, dar a lăsat deschisă posibilitatea de a schimba echipamentele cipriote cu armament nou.
„Jumătate din Cipru este ocupată. Avem nevoie de apărare și, prin urmare, fără apărare nu putem supraviețui”, a declarat Anastasiades reporterilor. Acesta a adăugat că, dacă o altă țară „dorește să înlocuiască armamentul nostru cu unul modern și la fel de puternic, creând astfel o forță de descurajare decisivă, atunci este o altă problemă”.
O dispută între aliați
Decizia SUA de a ridica embargoul vine pe fondul unei reacții globale mai largi față de invazia Rusiei în Ucraina, dar ar putea, de asemenea, să inflameze tensiuni de lungă durată între doi dintre cei mai apropiați aliați ai SUA.
Cipru este unul dintre numeroasele puncte de dispută între Grecia și Turcia, ale căror relații înrăutățite au îngrijorat alți membri NATO. Insula este divizată din punct de vedere etnic între comunitatea majoritară greco-cipriotă și cea minoritară turco-cipriotă.
Turcia a invadat insula în 1974, iar Republica Turcă a Ciprului de Nord, pe care doar Ankara o recunoaște oficial, deține acum controlul de facto asupra a aproximativ o treime din insulă și găzduiește aproape 40.000 de soldați turci. Guvernul de la Nicosia, recunoscut la nivel internațional, controlează aproximativ două treimi din insulă. Numeroasele eforturi de reunificare a insulei au eșuat.
Atena a salutat decizia SUA de a ridica embargoul, ministrul de externe Nikos Dendias exprimând „cea mai intensă satisfacție a Greciei” în legătură cu această decizie.
Ministrul grec al apărării, Nikolaos Panagiotopoulos, a numit Grecia și Cipru „frați” într-o „eră geopolitică nouă și foarte complexă” și a declarat că ridicarea embargoului ar putea deschide calea către vânzări de arme și infrastructură americană, inclusiv o bază navală, în Cipru.
Turcia a condamnat ferm decizia și a îndemnat SUA să se răzgândească. Ministerul său de Externe a declarat că ridicarea embargoului ar „consolida și mai mult intransigența părții cipriote grecești și ar afecta în mod negativ eforturile de soluționare a problemei cipriote”.
Președintele Recep Tayyip Erdogan a calificat decizia drept „inexplicabilă din punct de vedere al conținutului și al momentului” și a declarat că Ankara își va consolida prezența militară pe insulă.
Erdogan a declarat că mișcarea SUA va provoca „o cursă a înarmării pe insulă” și „că vor fi luate toate măsurile de precauție pentru securitatea ciprioților turci”.
Legislația americană prevede ca președintele SUA să certifice anual în fața Congresului că Ciprul continuă să coopereze în ceea ce privește aplicarea reglementărilor financiare și continuă să „ia măsurile necesare pentru a interzice accesul navelor militare rusești în porturi”, a precizat Departamentul de Stat.
