Dovezile unor potențiale încălcări ale drepturilor omului pot fi pierdute după ce sunt șterse de companiile de tehnologie, a constatat BBC. Platformele elimină videoclipurile grafice, adesea folosind inteligența artificială, iar imaginile care pot ajuta la urmărirea penală pot fi eliminate fără a fi arhivate.
Meta și YouTube spun că urmăresc să găsească un echilibru între îndatoririle lor de a depune mărturie și de a proteja utilizatorii de conținutul dăunător. Dar Alan Rusbridger, care face parte din Consiliul de supraveghere al Meta, spune că industria a fost „prea precaută” în moderarea sa.
Inteligența artificială nu distinge diferența
Platformele spun că au derogări pentru materialele grafice atunci când acestea sunt de interes public, dar când BBC a încercat să încarce imagini care documentau atacurile asupra civililor din Ucraina, acestea au fost șterse rapid. Inteligența artificială (AI) poate elimina la scară largă conținutul considerat dăunător și ilegal.
Grupurile pentru drepturile omului spun că este nevoie urgentă ca societățile de social media să împiedice dispariția acestor informații. „Puteți vedea de ce au dezvoltat și antrenat mașinile lor pentru ca, în momentul în care văd ceva care pare considerat traumatizant, să îl dea jos”, a declarat Rusbridger pentru BBC. Consiliul de supraveghere Meta Oversight Board din care face parte a fost înființat de Mark Zuckerberg și este cunoscut ca un fel de „curte supremă” independentă pentru compania care deține Facebook și Instagram.
Selecția conținutului
„Cred că următoarea întrebare pentru ei este cum dezvoltăm mașinăria, fie că este umană sau inteligență artificială, pentru a lua apoi decizii mai rezonabile”, adaugă Rusbridger, fost redactor-șef al cotidianului The Guardian. Nimeni nu ar nega dreptul firmelor de tehnologie de a supraveghea conținutul, spune ambasadorul SUA pentru justiție penală globală, Beth Van Schaak: „Cred că acolo unde apare îngrijorarea este atunci când aceste informații dispar brusc”.
Ihor Zakharenko, un fost jurnalist de turism, a întâlnit acest lucru în Ucraina. De la invazia rusă, el a documentat atacurile asupra civililor. BBC l-a întâlnit într-o suburbie a Kievului, unde, în urmă cu un an, bărbați, femei și copii au fost împușcați mortal de trupele rusești în timp ce încercau să fugă de ocupație.
Dovezi de crime de război, retrase de pe platformele de socializare
El a filmat cadavrele, cel puțin 17 dintre ele, și mașinile incendiate. El a vrut să posteze videoclipurile online pentru ca lumea să vadă ce s-a întâmplat și pentru a contracara povestea Kremlinului. Dar când le-a încărcat pe Facebook și Instagram, acestea au fost rapid retrase.
„Rușii înșiși spuneau că acelea erau falsuri, [că] nu au atins civili, că au luptat doar cu armata ucraineană”, a spus Ihor. BBC a încărcat imaginile lui Ihor pe Instagram și YouTube folosind conturi fictive. Instagram a retras trei dintre cele patru videoclipuri în decurs de un minut. La început, YouTube a aplicat restricții de vârstă acelorași trei, dar 10 minute mai târziu le-a eliminat pe toate.
Au încercat din nou, dar nu au reușit să le încarce deloc. Un apel pentru a restabili videoclipurile pe motiv că acestea includeau dovezi ale unor crime de război a fost respins.
