Infofinanciar > Lumea la zi > Interpretarea obiectivului de creștere al Chinei. Guvernul a jucat la sigur cu economia și propria reputație.
Lumea la zi

Interpretarea obiectivului de creștere al Chinei. Guvernul a jucat la sigur cu economia și propria reputație.

Interpretarea obiectivului de creștere al Chinei. Guvernul a jucat la sigur cu economia și propria reputație.
sursa foto economic times

Congresul Național al Poporului din China va confirma în mod oficial noul mandat de președinte al lui Xi Jinping și numirea unei noi echipe economice în jurul acestuia. La 5 martie, Li Keqiang, prim-ministrul demisionar al țării, a deschis congresul cu „raportul său anual de activitate”.

Acesta a confirmat un obiectiv de creștere a PIB-ului de „aproximativ 5%” pentru China în 2023, mai mic decât multe previziuni externe. Conservatorismul obiectivului dă tonul unui eveniment care probabil se va axa pe faptul că liderii chinezi își vor înăspri controlul asupra statului.

Guvernul chinez: credibilitate în detrimentul încrederii

Atunci când guvernul chinez își stabilește obiectivul de creștere economică pentru anul în curs, se confruntă adesea cu o dilemă. Trebuie găsit un echilibru între inspirarea încrederii și menținerea credibilității. Un obiectiv ridicat ar putea da curaj întreprinzătorilor, făcând mai ușor de realizat o creștere rapidă. Dar obiectivele ambițioase pot fi, de asemenea, nerealizabile, afectând reputația guvernului.

Anul trecut, guvernul chinez a ratat cu mult ținta de creștere economică, în mare parte din cauza încercării sale costisitoare de a ține la distanță Covid-19. În acest an, a pus preț pe credibilitate în detrimentul încrederii. Noul obiectiv de 5% poate părea un ritm respectabil, în concordanță cu rata de creștere „tendențială” de bază a Chinei.

Dar, în mod normal, ar trebui să se aștepte ca economia să depășească confortabil această tendință în acest an deoarece anul precedent a fost departe de scopul propus. Chiar dacă ținta de creștere din acest an va fi îndeplinită, PIB-ul Chinei va rămâne cu peste 2% sub traiectoria pe care se presupune că se afla înainte ca varianta Omicron să lovească China.

Aproximativ 12 milioane de noi locuri de muncă în mediul urban

Cu toate acestea, guvernul speră ca în acest an China să creeze aproximativ 12 milioane de noi locuri de muncă în mediul urban. Într-adevăr, obiectivul guvernului privind crearea de locuri de muncă în acest an este mai exigent decât anul trecut (12 milioane față de „peste 11 milioane”), chiar dacă obiectivul său de creștere este mai puțin exigent.

Este posibil ca guvernul Chinei să spere că țara se va bucura de o redresare neobișnuit de „plină de locuri de muncă”. Industriile de servicii cu utilizare intensivă a forței de muncă, cum ar fi comerțul și serviciile de catering, își revin după restricțiile din perioada pandemiei, care le-au afectat în mod deosebit. De asemenea, se dorește ca ocuparea forței de muncă să țină pasul cu numărul record de 11,58 milioane de studenți, care se așteaptă să absolve universitățile și colegiile în 2023.

Fără presiune economică

Ținta de creștere nesolicitantă elimină orice presiune pentru stimularea suplimentară a economiei. Comparativ cu anul trecut, raportul dlui Li către congres conținea mai puține îndemnuri către guvernele locale pentru a menține economia în funcțiune. În schimb, el a subliniat necesitatea de a preveni acumularea de noi datorii. „Dezechilibrele bugetare ale unor guverne locale sunt substanțiale”, a precizat el.

În acest an, acestea vor putea să emită obligațiuni „speciale” în valoare de 3,8 trilioane de yuani (550 miliarde de dolari),care ar trebui să finanțeze proiecte de infrastructură generatoare de venituri. Pe hârtie, această cotă este puțin mai mare decât anul trecut. Dar s-ar putea să nu se simtă ca atare în practică, deoarece cheltuielile guvernelor locale de anul trecut au fost susținute de o rezervă neobișnuit de mare de venituri din obligațiuni reportate în 2021.

Se întărește controlul asupra statului

Conservatorismul raportului este în concordanță cu tema emergentă a congresului din acest an, care se referă la faptul că guvernanții chinezi își întăresc controlul asupra aparatului de stat. După ce și-a asigurat un al treilea mandat în calitate de lider al Partidului Comunist Chinez în octombrie, Xi Jinping, va fi numit oficial din nou președinte pe 10 martie.

Două zile mai târziu, o serie de protejați și colaboratori de încredere ai acestuia vor fi numiți pe poziții cheie în instituțiile statului. Li Qiang, numărul doi al partidului, este așteptat să îl înlocuiască pe Li Keqiang în funcția de prim-ministru. He Lifeng, care a lucrat cu dl Xi în Fujian, este posibil să devină viceprim-ministru responsabil cu politica economică. De asemenea,  Lifeng ar putea fi șeful de partid al Băncii Populare a Chinei, banca centrală a țării. În acest caz, el va superviza un nou guvernator al băncii centrale, care va fi Zhu Hexin, un bancher care a ocupat și funcția de viceguvernator al provinciei Sichuan.

Congresul va aproba, de asemenea, o parte a unui plan „relativ amplu” de reorganizare a relației dintre instituțiile statului chinez și partidul comunist aflat la putere. Planul ar urma să ofere partidului un control mai direct asupra securității naționale, culturii, științei și finanțelor, inclusiv prin reînființarea Comisiei centrale de lucru financiar, care a funcționat timp de cinci ani după criza financiară asiatică. Comisia ar reprezenta încă o încercare de a impune o mai mare coordonare condusă de partid asupra organismelor de elaborare a politicilor economice din China.

Raportul de lucru al Dlui Li

Odată ce acest control mai strâns va fi impus asupra aparatului de stat, anumite obiective vor fi stabilite pentru acesta. Raportul de lucru al dlui Li a oferit puține orientări concrete. La fel ca în edițiile anterioare, acesta este o combinație de sloganuri  („țineți sus marele standard al socialismului cu caracteristici chinezești”), de îndemne politice („ar trebui să sporim intensitatea și eficacitatea politicii noastre fiscale proactive”) și de fapte clare(„China a mărit lungimea autostrăzilor cu 30% și a conductelor de drenaj cu peste 40% în ultimii cinci ani”).

Investitorii străini nu vor fi încântați. Termenul de „prosperitate comună” nu a figurat în raportul de lucru. Sloganul, care se referă la campania dlui Xi de reducere a inegalităților economice, a devenit sinonim cu atacarea miliardarilor și cu reprimarea companiilor din China, precum Alibaba și Tencent. Ca și anul trecut, dl Li și-a felicitat guvernul pentru că a limitat „expansiunea oarbă a capitalului”, dar de data aceasta a avut grijă să descrie aceste restricții ca fiind „bazate pe lege”, conform economist.com.

Cea mai izbitoare noutate a raportului din acest an a fost nostalgia sa. Versiunea lucrării nu a lăsat trecutul în urmă, fiind enunțat până la pagina 31, iar apoi a folosit doar patru pagini pentru a discuta prioritățile pentru 2023. Poate pentru că a ajuns la capătul carierei sale, dl Li s-a simțit incapabil să ofere prea multe îndrumări cu privire la planurile noii echipe. Nu a vrut să ofere prea multe indicații și a căutat siguranța în concizie. Este greu să prezici viitorul, mai ales atunci când nu vei avea niciun rol în modelarea lui.