Într-o conferință de presă realizată la Opera Națională a României ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, a dezvăluit importanța acestui spectacol în cadrul Operei.
„Este un titlu extrem de important, ca dovadă interesul publicului pentru el, este o navă amiral a acestei stagiuni şi a stagiunii următoare a Operei Naţionale. Cred că va exista un ecou extrem de favorabil după acest spectacol, am încredere în cei care lucrează la el. Este un spectacol care s-a vândut, cel puţin primele şapte reprezentaţii s-au vândut în termen de ore, şi are toate premisele să-şi recupereze investiţia într-un an şi jumătate, maxim doi, în contextul în care un spectacol de operă cu costuri mai mici îşi recuperează investiţia probabil în cinci sau în şase ani. Spectacolul este realizat de Opera Naţională din fonduri proprii, fără subvenţii de la Ministerul Culturii”, a declarat Lucian Romaşcanu în cadrul conferinţei de presă susţinută joi.
Spectacol pentru care au lucrat aproximativ 500 de persoane
În cadrul conferinței, dirijorul Daniel Jinga, managerul instituției, a explicat de ce a ales acest titlu în repertoriu ONB. „Musicalul este un gen muzical care câştigă din ce în ce mai mult teren în România, care apropie publicul larg de cultura adevărată. Opera trebuie să fie aproape de oameni, trebuie să fie aproape de public şi trebuie să atragă publicul prin orice tip de evenimente pe care le organizează, inclusiv prin evenimente conexe”, explică Daniel Jinga.
Ca să introducă ușor publicul larg în atmosfera spectacolului, managerul ONB explică cum este văzut, de fapt, acest musical.
„Fantoma de la Operă, este o satiră a fenomenului operă la nivel mondial, o satiră şi de fapt o demitizare şi o exorcizare a genului, pentru că ‘Fantoma de la Operă’ nu este fantoma unei clădiri, ‘Fantoma de la Operă’ este fantoma unui gen, este fantoma unei instituţii, este fantoma ce bântuie nişte lucrători într-o instituţie culturală, este fantoma plafonării, autosuficienţei, fantoma clişeelor de toate felurile, a terenului, a catifelelor îmbâcsite şi, în final, este un fel de manifest, un fel de quo vadis opera, pe care compozitorul îl semnalizează în spaţiul public. Scriitura muzicală este 80 la sută operă şi 20 la sută musical. Este un spectacol pentru care au lucrat aproximativ 500 de persoane iar costurile unei astfel de producții sunt și ele foarte ridicate. Investiția va fi recuperată în doi ani”, estimează acesta.
Rolurile principale
În rolurile principale sunt soprana Irina Baianţ, interpreta Christinei Daaé, și actorul Adrian Nour, interpretul Fantome.
„Mulţi oameni se întreabă cum o să fie, cum o să fie Adrian Nour acum în ‘Fantoma de la Operă’. Mă simt mult mai puternic, mult mai încrezător, am dobândit câteva cunoştinţe în anii aceştia în care nu am mai cântat acest rol, în care nu am mai interpretat Fantoma, dar s-a aşezat foarte mult şi am mult mai multă încredere în mine acum. Mă bucur că am putut să lucrăm mult mai în detaliu de data asta şi teatral această poveste, şi sper că avea o viaţă mult mai lungă decât a avut cealaltă variantă de ‘Fantomă’. Am mult mai multă încredere în noi”, a mărturisit Adrian Nour.
Din distribuţie mai fac parte: Kyrie Mendél, Rodica Ştefan, Andrei Petre, Radu Ion / Daniel Filipescu, Cătălin Petrescu, Ernest Fazekaş, Judith State, Alina Petrică, Ionuţ Burlan, Cosmin Seleşi, Alexandru Nagy, alături de Orchestra, Corul şi Baletul Operei Naţionale Bucureşti. Dirijorul spectacolului este Daniel Jinga.
Decorurile şi costumele sunt create de designer-ul irlandez Gary McCann, numite „adevărate opere de artă”.
