George Friedman este un geopolitician și analist de securitate american. El este cunoscut în special pentru fondarea și conducerea companiei de analiză geopolitică Stratfor (Strategic Forecasting, Inc.). Stratfor furnizează informații și analize privind aspecte geopolitice, de securitate și economice la nivel mondial.
S-a născut pe 1 februarie 1949 și a obținut un doctorat în filozofie la Cornell University. În 1996, el a fondat Stratfor, care a devenit cunoscută pentru prognozele sale geopolitice și analizele de securitate. Friedman a scris și publicat mai multe cărți pe teme geopolitice, inclusiv „The Next 100 Years: A Forecast for the 21st Century”.
Consecințe majore pentru Europa
George Friedman, om de știință politic și autor american, a explicat situația strategică dintre Rusia și Ucraina. ,,În februarie 2022, am spus că Rusia a invadat Ucraina în special pentru a dobândi profunzime strategică. Războaiele asupra Rusiei ale lui Napoleon şi Hitler au fost oprite de distanţele mari pe care invadatorii au fost nevoiţi să le parcurgă pentru a ajunge la Moscova şi de o cantitate considerabilă de sânge rusesc.
Această distanţă i-a epuizat pe atacatori, doborându-i până să ajungă în inima Rusiei. Evenimentele din 2022, pentru mine, nu au fost diferite: războiul a fost iniţiat pentru a fi adăugaţi mai mulţi kilometri între Moscova şi Occident, în special NATO. Suspiciunea Rusiei a venit pe fondul revoltei Maidan din Ucraina, din 2014, care a răsturnat un lider pro-rus. A instalat un guvern pro-occidental şi pentru care Moscova crede că Washingtonul este responsabil”, a spus acesta.
De asemenea, este de părere că America avea un interes în limitarea influenței rusești, dar nu a vrut să lanseze o invazie asupra Rusiei. ,,În opinia mea, intenţiile Americii nu a fost să lanseze o eventuală invazie a Rusiei, deşi avea un interes mic în limitarea influenţei Rusiei. Informaţiile ruse sunt competente şi este puţin probabil ca Moscova să fi primit rapoarte despre planuri de invazie americane înainte de războiul din Ucraina.
SUA și NATO nu au avut nicio intenție de a invada Rusia
În sfera guvernamentală, există o preocupare constantă pentru analiza și evaluarea intențiilor, care pot fi volatile și fluctuante. În Rusia, accentul s-a pus în principal pe evaluarea capacităților, recunoscând că intențiile pot suferi modificări rapide. Deși SUA și NATO nu au avut nicio intenție de a invada Rusia, exista îngrijorarea că intențiile acestora ar putea evolua, la fel ca și capacitățile lor. Începerea unui conflict militar este strategică atunci când adversarul nu manifestă intenții belicoase și dispune de resurse limitate.
,,Acest calcul a determinat Rusia să invadeze Ucraina şi, astfel, să vrea să dobândească o „zonă tampon” mare în faţa incursiunii americane, dacă SUA şi-ar schimba, la un moment dat, poziţia. Atacul asupra Ucrainei a fost un eşec. Moscova intenţiona în mod clar să depăşească rapid forţele ucrainene, înainte ca SUA sau NATO să se alăture luptei. În schimb, Rusia a suferit un număr semnificativ de victime, o tentativă de lovitură de stat din partea unui grup militar privat, pierderi economice semnificative şi o confruntare cu propriile probleme demografice” , a adăugat analistul.
Rusia nu poate distruge Ucraina dintr-o singura lovitură
Rusia nu a reușit să surprindă, având probabil în vedere că amenințarea unei invazii ruse ar putea genera frică și rebeliune în Ucraina. O campanie de propagandă desfășurată pe parcursul a câtorva luni a încercat să convingă Statele Unite că Rusia se pregătește să atace, oferind informații despre capacitățile sale.
Aceasta a determinat Washingtonul să sprijine Kievul cu furnizarea de arme și coordonarea planurilor. Prioritatea pentru SUA a fost să evite un atac rus care ar putea duce la prăbușirea Ucrainei și la stabilirea unei frontiere rusești cu NATO. Americanilor nu le era clar ce s-ar întâmpla în cazul unei ocupații rusești a Ucrainei. Cel mai probabil, aceeași incertitudine exista și în rândul rușilor. Totuși, s-a decis că deciziile trebuie să fie ghidate de capacități, nu intenții.
Conflictele interne dintre ruși și Gruparea Wagner
A existat un conflict între forțele rusești și forțele Wagner. ,,Semnalul că Rusia ar putea invada însemna că Rusia nu poate distruge Ucraina dintr-o singură lovitură. Armata a trebuit, astfel, să-şi schimbe planurile, să-şi reorganizeze forţele şi să vină cu un sistem logistic care să susţină o ofensivă terestră. Existau neînţelegeri între forţele ruseşti şi o bătălie între Grupul Wagner şi statul major rusesc care a dus la lovitura de stat anterior menţionată. Prin indicarea invaziei, Rusia a oferit Ucrainei timp să-şi dezvolte o strategie defensivă solidă şi Statelor Unite le-au dat timp să livreze sisteme de arme avansate.
Ultimii doi ani au produs pagube enorme pentru ruşi şi mai multe pentru ucraineni. Rusia nu a luptat şi nici nu s-a organizat bine, însă s-a descurcat să aducă acest conflict în punctul în care angajamentul SUA este acum în pericol. Însă şi să provoace o strategie care a făcut ca Moscova să intre într-un fel de război în care nu se aştepta să fie. Acea retragere strategică este punctul pe care Rusia trebuia să îl atingă. Acel moment pare să se apropie”, a mai zis George Friedman.
Care este următoarea mișcare a Rusiei?
Friedman își pune o întrebare și anume care este următoarea mișcare a Rusiei. Dacă Rusia voia să ocupe Ucaina o săcea până acum. ,,Putin a fost clar când a zis că el crede că Ucraina este parte din Rusia. Aşa cum sunt şi alte state din regiune. Intenţiile sunt irelevante. Dacă Rusia ocupă Ucraina şi apoi vrea să „împingă” NATO, atunci intenţiile ar putea să fie egalate de capabilităţi”, a explicat George Friedman.
SUA, cel mai probabil, vor mai trimite arme. Însă Rusia a intrat prea mult în Ucraina să fie oprită de orice, mai puţin de o forţă copleşitoare. SUA au luptat în cel de-Al Doilea Război Mondial şi în Războiul Rece pentru a preveni controlarea şi conducerea Europei de către o singură putere. Resursele inerente ale Europei reprezintă o posibilă ameninţare.
Preşedintele Woodraw Wilson a observat acest lucru. Blocarea Germaniei şi Rusiei au fost principiile fundamentale ale politicii străine ale SUA. Nu exclusiv pentru propriul beneficiu, dar în mod fundamental pentru propriile interese. George Friedman și-a exprimat opinia că, cel mai probabil, Statele Unite vor furniza în continuare arme. Rusia a avansat prea mult în Ucraina pentru a fi oprită de orice altceva decât o forță copleșitoare.
Evenimentele din Ucraina reprezintă o continuare a politicii externe a SUA
El a evidențiat că SUA au avut un interes istoric în prevenirea unei singure puteri care să controleze. Să conducă Europa și că resursele intrinseci ale Europei pot reprezenta o potențială amenințare. Președintele Woodrow Wilson a observat această dinamică. Blocarea Germaniei și a Rusiei a reprezentat principii fundamentale ale politicii externe a SUA. Nu doar în beneficiul propriu, ci fundamental pentru interesele lor.
Evenimentele din Ucraina reprezintă o continuare a politicii externe a SUA, cu origini ce datează de la începutul secolului trecut. Totuși, impactul situației din Ucraina se va face resimțit în întreaga Europă. Leziunile cauzate de cele două războaie mondiale ar fi putut fi mai reduse dacă SUA ar fi intervenit mai devreme.
Întrebarea crucială acum este dacă SUA vor aborda conflictul cu Rusia, o țară ce urmărește propriile interese. Așa cum fac toate statele, într-un stadiu mai incipient sau mai târziu. Această decizie are consecințe majore pentru Europa. Spre deosebire de Războiul Rece, actuala situație implică o dinamică mai complexă. Este evident că Europa are cel mai mult de pierdut și este imperios necesar să investească și să sprijine Ucraina.
,,Situaţia pe continent a ajuns în punctul în care trebuie să se ia decizii şi toate deciziile au un preţ. Este uşor să spui că Ucraina nu este importantă pentru SUA. Strămoşii noştri ne pot arăta foarte multe despre cum dorinţele Filipinelor şi Africii de Nord nu înseamnă prea mult pentru noi. Ei şi-au plătit preţul, aşa cum au făcut-o şi europenii. Acum ce urmează?”, a încheiat mare analist George Friedman, conform mediafax.ro.
