Comisia de la Veneția a emis un document de 14 pagini numit „România, opinie urgentă despre cele trei Legi ale Justiției”. Reprezentanții au lansat o serie de critici cu privire la metoda de adoptare rapidă a legilor, precum și cu privire la conținutul acestora.
Comisia de la Veneția „regretă” faptul că autoritățile române nu i-au solicitat avizul înainte de adoptarea legilor justiției. În ciuda unei solicitări a comisarului pentru justiție, Didier Reynders, președintele Klaus Iohannis a promulgat legile justiției propuse de ministrul Cătălin Predoiu fără a aștepta avizul Comisiei de la Veneția.
Ce critici a adus Comisia
În documentul amintit mai sus, membrii comisiei de la Veneția au notat că „În cadrul procedurii de urgență, nu este posibil să se acopere toate aspectele celor trei foarte detaliate și lungi legi care au fost adoptate la 17 octombrie 2022. Complexitatea legilor și a nivelului de detaliere fac dificil de văzut cum pot fi aplicate în practică. Prin urmare, prezentul aviz se referă în special la subiecte care au fost abordate și în Rezoluția 2466 a Adunării Parlamentare din 13 octombrie 2022.
Având în vedere că acesta este un aviz de urgență, Comisia de la Veneția nu poate exclude faptul că există alte aspecte în aceste trei legi care ar putea fi problematice, dar se pare că, în ansamblu, în aceste trei legi lucrurile par să se îndrepte în direcția corectă.”, conform documentului tradus, citat de G4Media.
Aceștia au oferit României și câteva direcții pentru modificarea Legilor Justiției, printre care:
„1. Ar trebui introdusă o selecție prin concurs și pentru directorii adjuncți, nu doar pentru președinții instanțelor și ai parchetelor;
2. Procurorii de rang înalt, inclusiv procurorul general, precum și procurorul-șef al DNA și DIICOT și adjuncții acestora ar trebui să fie numiți pentru o perioadă mai lungă de timp fără posibilitatea de reînnoire;
3. Procurorul general nu ar trebui să poată ocoli ierarhia procurorilor atunci când constată că măsurile de urmărire penală sunt ilegale sau nefondate. O astfel de constatare ar trebui să fie transmisă în jos prin ierarhia procurorilor;
4. Ar trebui să se prevadă în mod explicit prin lege că poliția judiciară nu raportează cu privire la activitatea sa către ministrul de interne.”, conform documentului tradus, citat de sursa menționată.
USR și Avocatul Poporului au reclamat Legile Justiției
Miercuri, 9 noiembrie, Curtea Constituțională a României a respins sesizările formulate de USR, AUR și Avocatul Poporului prin care se contestă cele trei Legi ale Justiție adoptate de Parlament.
Toate cele cinci petiții privind Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea privind organizarea judiciară și Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii au fost respinse de CCR ca inadmisibile și nejustificate.
Stelian Ion, deputat al partidului USR, a susținut că „Puterea actuală a forţat la maximum procedura şi nu a aşteptat avizul Comisiei de la Veneţia (…) Oligarhizează întregul sistem judiciar, punând control pe ce înseamnă înfăptuirea actului de justiţie”.
