Miercuri, 13 decembrie, mezaninul Hotelului Phoenicia a găzduit ultima Gală din 2023 a Revistei Capital. Cu această ocazie s-a lansat Topul 2023 Cei mai bogați români, dar au fost oferite și premii personalităților ce au știut să contribuie la mai buna modelare a societății românești de astăzi. Printre premianți s-a numărat și regizorul Ion Răzvan Dincă, președinte director general a Societății Române de Radiodifuziune.
La 1 noiembrie 2023, Radio România a împlinit nu mai puțin de 95 de ani de existență, lucru care vorbește de la sine despre importanța acestui mijloc media, chiar și în zilele în care social media pare să facă legea.
„Încercăm să aducem un conținut cât mai relevant pe frecvențele posturilor noastre. Vrem să punem în lumină oamenii care stau ascunși în spatele microfonului. Vă așteptăm pe aplicația noastră nou lansată și pe frecvențele noastre”, a spus Andrei Paleu, reprezentând Societatea Română de Radiodifuziune.
Un mandat care vorbește despre viitor
În acest context, Ion Răzvan Dincă, care a preluat conducerea SRR în toamna anului 2021, și-a asumat un rol foarte dificil. Președintele Radioului are ca obiective ale mandatului său modernizarea și digitalizarea instituției, dar și creșterea audienței posturilor din umbrela Radio România și captarea atenției publicului tânăr. Știm digitalizarea este inevitabilă, dar asiguarea acesteia a unui traseul lin și cât mai rapid nu este ușor lucru. Cât despre captarea atenției publicului tânăr, aici vorbim deja despre abilități ce pot schimba radioul de stat aproape radical.
Marea șansă este că Ion Răzvan Dincă este un solid om de cultură, cu o experiență cum alții pot doar visa, cu putere de muncă și o viziune apropiată de locomotivele europene ce împing audiojurnalismul spre poziții ce nu vor putea fi ușor uzurpate.
Marcantă personalitate culturală
Să ne aducem aminte, Ion Răzvan Dincă a fost, în perioada 2006-2012, Director General al Teatrului Național de Operetă „Ion Dacian” din București. În această perioadă produce primele spectacole de musical sub licență din România – Romeo și Julieta (Gérard Presgurvic) și Rebecca (Sylvester Levay). Introduce pentru prima dată în România spectacole realizate în sistem de co-producție, alături de Teatrul de Operetă și Musical din Budapesta. În perioada 2009-2013 a fost Manager al proiectului Sprijin pentru competențe în artele spectacolului din România – SCENART, prin intermediul căruia Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” a devenit primul și singurul furnizor de formare autorizat pentru principalele meserii din domeniul artelor spectacolului.
Începând cu anul 2012, în calitate de Director și producător general al Operei Naționale București a produs un număr de peste 15 spectacole în premieră, cu echipe de creație internaționale. Printre acestea se numără: Fantoma de la Operă, La Traviata, Rigoletto, Falstaff, Tosca și Giselle.
La cele de mai sus se adaugă evenimente precum Concursul Internațional de Canto „Grand prix de l’Opera”, care sub direcția sa devine singurul eveniment de acest tip din România și printre puținele din lume recunoscut de către Federația Mondială a Competițiilor Muzicale Internaționale. Concursul a avut anual participanți din peste 100 țări și un juriu format din personalități de referință la nivel internațional. Totodată a produs Promenada Operei, eveniment în aer liber cu o participare de peste 10.000 spectatori anual.
