Schimbările climatice sunt o problemă majoră a timpurilor noastre. Agricultura și sectorul alimentar sunt printre industriile cele mai afectate de acest fenomen. Consecințele schimbărilor climatice se resimt în întreaga lume, inclusiv la noi. România este o țară în care industria agricolă este foarte importantă, având ȋn vedere că suntem al treilea cel mai mare producător de cereale din Europa, conform Eurostat.
Ionel Burtea, antreprenor în Agrobusiness și proprietar Abund Berry, a explicat efectele produse de schimbările climatice asupra agriculturii și pomiculturii. „În acest moment, ca fermier, cea mai bună variantă este să investești pe termen mediu în spații protejate”, a spus el.
Producție mai mică și prețuri mai mari
Temperaturile crescute duc la stres termic, care diminuează eficiența fotosintezei și reduce productivitatea culturilor, precum cele de grâu, porumb și orez. Schimbarea tiparelor de precipitații provocă secete și inundații, ambele fiind dăunătoare sănătății culturilor. Seceta duce la deficit de apă, ceea ce face imposibilă dezvoltarea corectă a culturilor, în timp ce inundațiile pot satura solul și pot deteriora sistemele radiculare, ducând la eșecul total al culturilor.
Odată cu productivitatea agricolă redusă, prețurile la alimente cresc. Practic, o bună parte din populație ar putea să nu-și permită să mai cumpere anumite alimente deoarece devin mult prea scumpe. „Scăderea producției duce și la creșterea prețurilor. Anul trecut roșiile erau 5 lei/kg, acum sunt 9 lei. La afine, media prețului de achiziție în 2023 a fost de 6 euro/kg, iar în 2024 a fost de 15 euro/kg. Aceste creșteri nu sunt din cauza inflației, ci din cauza problemelor climatice care afectează randamentul culturilor și astfel ajung să fie cantități mici disponibile în piață”, a precizat proprietarul Abund Berry.
Ionel Burtea, proprietar Abund Berry și antreprenor în agrobusiness. arhivă personală.
Fenomenele extreme omoară culturile
În România, creșterea temperaturilor medii s-a simțit puternic. Se estimează că acestea vor mai crește cu 1,5 °C până la 3 °C până în 2050, conform Ministerului Mediului. Schimbările afectează ciclurile de creștere ale culturilor. De fapt, am experimentat consecințele schimbărilor climatice chiar pe pielea noastră, trăind evenimentele meteorologice extreme din ultimii ani. După cum vedem, inundațiile și perioadele de secetă devin din ce în ce mai frecvente.
„Sunt fenomene extreme. Dacă te uiți pe schimbările în medie nu este mare diferență. Dar sunt fluctuații foarte mari. Spre exemplu, sunt temperaturi foarte ridicate o săptămână, două. În Spania și Maroc au avut secetă. Se întâmplă chiar să ia foc culturile”, a explicat Ionel Burtea. „În toamna anului 2024, sezonul de căpșuni de Olanda a fost afectat în proporție de 90% pentru că au ars plantele. Temperatura ideală pentru cultivarea căpșunilor este de 25 de grade, iar la ei erau 40 de grade. Cireșile din Chile anul trecut au fost afectate de gerul târziu din primăvară. După ce au înflorit cireșii, a scăzut termperatura la -2, -3 grade noaptea și automat florile s-au uscat.”
Un raport al International Food Policy Research Institute (IFPRI) arată că producția românească de grâu și porumb ar putea scădea cu 10% până la 15% până în 2030, dacă tendințele climatice vor rămâne necontrolate. România este un producător important de cereale în Europa, iar scăderea randamentului în acest sens poate avea consecințe destul de problematice.
Industria alimentară este și ea afectată
Infrastructura și lanțurile de aprovizionare ale industriei alimentare sunt și ele vulnerabile la schimbările climatice. Evenimentele meteorologice extreme, cum ar fi uraganele, inundațiile și incendiile, perturbă de multe ori rețelele de transport, instalațiile de depozitare și fabricile de procesare a alimentelor. Aceste probleme duc la lipsuri de alimente pe termen scurt. Pe termen lung, producătorii și distribuitorii pot înregistra pierderi.
Companiile din industria alimentară recunosc din ce în ce mai mult nevoia de a investi în infrastructură rezistentă la schimbările climatice și de a diversifica lanțurile de aprovizionare pentru a atenua aceste riscuri. Strategiile lor includ relocarea instalațiilor în zone mai puțin vulnerabile și îmbunătățirea agilității logistice.
Viitorul agriculturii este în spații închise
Zmeură din producția Abund Berry. arhivă personală.
Din păcate, în condițiile actuale, viitorul agriculturii și pomiculturii nu arată prea roz. „Viitorul agriculturii este în spații protejate în sere și în macrotunele și producția diminuată treptat către investiții unde ai riscul minim de factor climatic. Clima, în momentul de față, nu-ți mai este un partener. Este mai degrabă un jucător destul de agresiv în zona de producție”, a spus Ionel Burtea.
Antreprenorul are în plan acum să demareze proiecte în zona de sere verticale. ,,Pe scurt, ne ducem către spații închise, cât mai protejate de instabilitatea climatică. Din păcate, legumele și fructele produse în astfel de spații sunt foarte diferite de cele produse în mediul natural. Nu au aceeasi calitate nutritivă. Este afectat și calibrul și cantitatea… Doar prin prisma faptul că fotosinteza s-ar face artificial, ne dăm seama de această diferență”, a declarat el.
Fenomenul încălzirii globale afectează întreaga planetă și nu poate fi oprit sau încetinit decât dacă întreaga planetă se mobilizează pentru această cauză. Totuși, avem autorități naționale care pot lua măsuri și pot recurge la acțiuni care să amelioreze cât de cât situația, cel puțin la nivel local. Din păcate însă, nu se întâmplă asta. ,,Se vorbește mult, însă se face foarte puțin. Spre exemplu, noi ca țară avem 60 de mii de hectare de împădurit și abia am ajuns la 10 mii din PNRR. Și mai avem un an. Nu există ceva ce ilustrează mai bine această indiferență. Să ai finanțare, să trebuiască doar să împădurești… este o lipsă totală de interes”, a spus
