Reformistul Masoud Pezeshkian a fost ales noul președinte al Iranului. El l-a învins pe rivalul său conservator Saeed Jalili. Votul a fost declarat în favoarea lui Pezeshkian după ce acesta a obținut 53,3% din cele peste 30 de milioane de voturi numărate. Jalili a obținut 44,3%.
Run-off-ul a avut loc după ce niciun candidat nu a obținut majoritatea în primul tur al alegerilor din 28 iunie. Acesta a înregistrat o prezență la vot de 40 %. Un nivel istoric scăzut.
Alegerile din Iran
Alegerile au fost convocate după ce președintele anterior al Iranului, Ebrahim Raisi, a fost ucis într-un accident de elicopter în luna mai, în care au mai murit alte șapte persoane.
Chiar înainte de declararea rezultatelor finale de către ministerul iranian de interne, susținătorii lui Pezeshkian au ieșit pe străzi în Teheran și în alte câteva orașe pentru a sărbători. Videoclipurile postate pe rețelele de socializare arătau în principal tineri care dansau și fluturau steagul verde al campaniei sale. Asta în timp ce mașinile care treceau prin zonă claxonau.
Promisiunile noului președinte
Pezeshkian, în vârstă de 71 de ani, chirurg cardiolog și membru al parlamentului iranian, critică cunoscuta poliție a moralității din Iran și a provocat agitație după ce a promis „unitate și coeziune”. Dar și sfârșitul „izolării” Iranului față de lume.
El a făcut, de asemenea, apel la „negocieri constructive” cu puterile occidentale cu privire la reînnoirea acordului nuclear șubred din 2015, în cadrul căruia Iranul a acceptat să își reducă programul nuclear în schimbul unei relaxări a sancțiunilor occidentale.
Rivalul președintelui
Rivalul său, Saeed Jalili, favorizează status quo-ul. Fostul negociator în domeniul nuclear se bucură de un sprijin puternic în rândul celor mai religioase comunități din Iran. Jalili este cunoscut pentru poziția sa anti-occidentală dură și pentru opoziția sa față de restabilirea acordului nuclear. Despre care spune că a depășit „liniile roșii” ale Iranului.
Rata de participare la ultimul tur de scrutin a fost de 50 %. Mai mare decât în primul tur de săptămâna trecută. Atunci rata de participare a fost cea mai scăzută de la revoluția islamică din 1979, pe fondul unei nemulțumiri generalizate. Dar totuși considerabil scăzută.
Boicotarea alegerilor
Nemulțumirea generalizată a însemnat că milioane de oameni au boicotat alegerile. Frustrarea acestora a fost amplificată de lipsa de opțiuni în ceea ce privește candidații, dominați de linia dură islamică, și de imposibilitatea unei schimbări reale atâta timp cât liderul suprem controlează strict politicile.
Unele persoane care nu au votat în primul tur au fost convinse să voteze pentru Pezeshkian de data aceasta. Asta pentru a-l împiedica pe Jalili să devină președinte. Aceștia s-au temut că, în cazul în care va câștiga, Iranul se va îndrepta spre o mai mare confruntare cu lumea exterioară. Dar și că va aduce Iranului mai multe sancțiuni și o mai mare izolare.
Pentru a putea candida, ambii candidați au trebuit să treacă printr-un proces de verificare desfășurat de Consiliul Gardienilor. Un organism format din 12 clerici și juriști care dețin o putere semnificativă în Iran. În urma acestui proces, alți 74 de candidați au fost eliminați din cursă. Inclusiv mai multe femei.
Descalificarea candidaților
Consiliul Gardienilor a fost criticat anterior de grupurile pentru drepturile omului pentru descalificarea candidaților care nu sunt suficient de loiali regimului.
După ani de tulburări civile, care au culminat cu protestele împotriva regimului care au zguduit țara în 2022-23, mulți iranieni tineri și din clasa de mijloc au o neîncredere profundă în putere și au refuzat anterior să voteze.
Liderul suprem Ayatollah Ali Khamenei a respins sugestiile conform cărora prezența scăzută la vot reprezintă o respingere a domniei sale.
„Există motive [în spatele prezenței scăzute la vot]. Iar politicienii și sociologii le vor examina. Dar dacă cineva crede că cei care nu au votat sunt împotriva instituției, se înșală în mod evident”, a declarat el.
Într-o mișcare rară, el a recunoscut că unii iranieni nu acceptă regimul actual. „Îi ascultăm și știm ce spun și nu este ca și cum ar fi ascunși și nevăzuți”, a spus Khamenei, informează bbc.com
