Economia subterană reprezintă una dintre principalele amenințări ale stabilității unui stat. Autoritățile sunt neputincioase în fața acestui fenomen care, an de an pune probleme serioase climatului economic. De mai bine de trei veacuri România se luptă cu economia subterană, din păcate, rezultate prea mari în corectarea acestui fenomen nu au fost înregistrate. Ba mai mult, potrivit datelor europene, doar Bulgaria ne întrece la acest capitol.
În literatura de specialitate fenomenul în cauză este definit ca acea parte a economiei care este ascunsă în mod deliberat în fața autorităților publice pentru a fenta plata taxelor și impozitelor. Altfel spus, banii obținuți din activitățile ilegale precum și sumele rezultate din afacerile legale, dar pentru care nu se plătesc taxe, toate fac parte din evaziunea fiscală și, astfel, bugetul statului este viciat de sume importante care pot ajunge până la 100 de miliarde de euro .
România nu este capabilă să țină sub control economia subterană
De exemplu, la PIB-ul de 290 de miliarde de euro din 2022, economia subterană a reprezentat 29% . Pentru a vă face o idee despre gravitatea situației, doar cu banii rezultați din economia subterană România și-ar achita toate datoriile externe în termen de câțiva ani și, ar putea să-și perfecționeze infrastructura.
În termeni comparativi, datoria externă a României, atât publică, dar și cea privată a crescut anul trecut cu 6,13 miliarde de euro, totalizând nici mai mult nici mai puțin de 142, 7 miliarde de euro, potrivit datelor furnizate de BNR. În același an 2022, cheltuielile bugetare au fost de 541 miliarde de lei, echivalentul a 110 miliarde de euro, mai mult cu 17 miliarde de euro față de anul 2021.
Economia subterană este o constantă pentru toate statele, nu poate fi eliminată complet, însă poate fi ținută sub control în limitele inferioare. Un exemplu de bune practici în acest sens este dat este Germania și Austria, state care mențin proicentul economiei subterane sub 10%, mai exact 6% în cazul Germaniei respectiv 8,8% în cazul Austriei, de cinci ori mai mică decât economia subterană a României, situată la aproape o treime din PIB. Chiar și la 33 de ani de la Revoluție, autoritățile nu au fost capabile să eficientizeze sistemul de colectare a banilor, ori acest lucru nu face nimic altceva decât să încurajeze economia subterană.
ANAF închide ochii în fața marilor datornici
Autoritatea abilitată în acest scop ANAF, de altfel sperietoarea oamenilor de rând, tace mâlc în fața marilor datornici. „În ceea ce privește economia subterană, suntem pe primele poziții la nivel european. Aceasta înseamnă că sistemul de colectare este unul disfuncțional, un sistem în care ANAF-ul nu reușește să-și îndeplinească rolul care-i justifică existența.
De 20 de ani suntem campioni ai economiei subterane, cu o medie pe intervalul 2003-2022 de 29,3% din PIB. Practic suntem la cel puțin +10% față de ceea ce reprezintă media Uniunii Europene în privința economiei subterane”, explică profesorul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Flavius Rovinaru.
Reputatul analist economic Adrian Negrescu, explică la rândul său efectele care rezultă din neputința autorităților îndrituite să țină sub control acest fenomen, care are un efect de boomerang, an de an se întoarce asupra angajaților de rând. Este și una din explicațiile pentru care suntem nevoiți să suportăm cele mai mari impozite pe venit din Uniunea Europeană, potrivit adevarul.ro.
PIB-ul României ar cresșt cu 30% dacă ANAF-ul s-ar digitaliza
„Noi muncim mai mult de jumătate din timpul alocat pentru statul român, nu pentru noi personal. Pentru că statul s-a obișnuit să încaseze mai ușor bani din salariile oamenilor decât să încerce să scoată la lumină economia subterană. Aproape 30% din PIB reprezinta economie subterană, de neconceput în orice altă țară.
Altfel spus, Produsul Intern Brut ar putea crește cu 30% dacă am reuși să digitalizăm ANAF, să transferăm toată economia într-un sistem digital care să elimine tranzacțiile la negru din economie”, a explicat Adrian Negrescu.
Expertul economic mai face o observație în ceea ce privesc hibele din procesul de colectare a impozitelor pe venit. Să luăm de pildă, cazul angajaților din IT, construcții, agricultură sau industria alimentară, aceștia sunt scutiți de plata impozitului pe venit și a contribuției pentru sănătate cu toate că beneficiază de ele. Angajații din industria IT beneficiază gratuit de anumite servicii achitate de taxele rezultate din aplicarea impozitului pe venit a salariaților care muncesc pe minim pe economie, o remunerație mizeră, de sub 2.000 de lei. Statul nu face nimic pentru a corecta aceste discrepanțe.
„Mai mult de 40% din angajații din România sunt scutiți de la plata taxelor pe care ceilalți le plătesc. Avem sectoare întregi din economie, de la industria alimentară la agricultură, la IT și alte domenii în care nu se plătesc impozite. Un fapt revoltător raportat la situația din celelalte industrii. Statul continuă să judece cu măsuri diferite economia și continuă să trateze din punct de vedere fiscal în mod diferit pe cei care au tupeul să dezvolte un business și pe cei care stau cu mâna întinsă la ajutorul public”, subliniază analistul economic.
