Dacă progresele medievale în domeniul plugului nu i-au scos pe țăranii europeni din sărăcie, acest lucru s-a datorat în mare parte faptului că liderii lor au luat bogăția generată de noile creșteri ale producției și au folosit-o pentru a construi catedrale. Economiștii spun că ceva asemănător s-ar putea întâmpla cu inteligența artificială (AI) dacă aceasta intră în viața noastră în așa fel încât de beneficiile anunțate să se bucure mai degrabă câțiva decât mulți.
„Ne aflăm la o răscruce de drumuri. AI are un mare potențial, dar potențialul de a merge în ambele direcții”, susține Simon Johnson, profesor de economie și management global la MIT Sloan School of Management.
Inteligența artificială, potențial enorm
Susținătorii inteligenței artificiale prezic un salt de productivitate care va genera bogăție și va îmbunătăți standardele de viață. În iunie, compania de consultanță McKinsey a estimat că ar putea adăuga anual o valoare cuprinsă între 14.000 și 22.000 de miliarde de dolari. Această cifră superioară reprezintă aproximativ dimensiunea actuală a economiei americane. Unii tehnocrați optimiști merg mai departe, sugerând că, alături de roboți, AI este tehnologia care va elibera în sfârșit omenirea de sarcinile monotone și ne va lansa într-o viață mai creativă și mai plină de timp liber. Cu toate acestea, abundă îngrijorările cu privire la impactul asupra mijloacelor de trai, inclusiv potențialul de a distruge locuri de muncă în toate tipurile de sectoare.
Această teamă s-a putut observa prin greva din iulie a actorilor de la Hollywood care se tem că vor fi concediați de dublurile lor generate de inteligența artificială. Aceste preocupări nu sunt nefondate. Istoria arată că impactul economic al progreselor tehnologice este, în general, incert, inegal și uneori, de-a dreptul răuvoitor.
Părerile experților
O carte publicată în acest an de Johnson și de colegul său economist de la MIT, Daron Acemoglu, a analizat o mie de ani de tehnologie, de la plug până la chioșcurile automate, în ceea ce privește succesul lor în crearea de locuri de muncă și în răspândirea bogăției. În timp ce dispozitivul de filare a fost esențial pentru automatizarea industriei textile din secolul al XVIII-lea, ei au descoperit că acesta a dus la ore de lucru mai lungi în condiții mai grele. Filatura mecanică a bumbacului a facilitat extinderea sclaviei în sudul Americii în secolul al XIX-lea.
Istoricul internetului este complex: a creat multe roluri noi de locuri de muncă, chiar dacă o mare parte din bogăția generată a ajuns la o mână de miliardari. Creșterile de productivitate pentru care a fost lăudat cândva au încetinit în multe economii. O cercetare din iunie a băncii franceze Natixis a sugerat că acest lucru se datorează faptului că chiar și o tehnologie atât de răspândită precum internetul a lăsat multe sectoare neatinse, în timp ce multe dintre locurile de muncă pe care le-a creat erau slab calificate. „Concluzie: Ar trebui să fim prudenți atunci când estimăm efectele inteligenței artificiale asupra productivității muncii”, a avertizat Natixis.
Economie globalizată și câștiguri
Într-o economie globalizată, există și alte motive pentru a ne îndoi dacă potențialele câștiguri ale inteligenței artificiale vor fi resimțite în mod egal. Pe de o parte, există riscul unei „curse spre fund”, deoarece guvernele concurează pentru investiții în inteligența artificială prin reglementări din ce în ce mai vaste. Pe de altă parte, barierele pentru atragerea acestor investiții ar putea fi atât de ridicate încât să lase în urmă multe țări mai sărace.
„Trebuie să aveți infrastructura potrivită,- o capacitate de calcul uriașă”, a declarat Stefano Scarpetta, director pentru ocuparea forței de muncă, muncă și afaceri sociale în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), cu sediul la Paris, conform Reuters .
