Statisticile oficiale publicate săptămâna trecută au arătat că economia italiană a crescut cu 0,5% în ultimul trimestru din 2023. În timp ce în Germania, cu toată puterea sa manufacturieră, creșterea s-a redus cu 0,2%.
Iar acest lucru ar putea stabili tiparul pentru întregul an. Banca Italiei prevede o creștere de 0,6% în acest an, în timp ce Deutsche Bundesbank se așteaptă doar la 0,4% pentru Germania.
Italia crește mai repede decât Germania
Creșterea cu jumătate de procent a Italiei nu este foarte mare, dar arată că unele percepții despre economia europeană sunt în contradicție cu realitatea.
Alți indicatori preferați par să arate mai pozitiv decât în ultimii ani: „spread-ul” infam, care urmărește o primă de risc asociată datoriei Italiei, este la cel mai scăzut nivel din aproape doi ani.
Șomajul (excluzând o lună ciudată în timpul pandemiei) de 7,2% în decembrie, față de peste 13% acum aproximativ zece ani.
Franco Bruni, vicepreședintele Institutului de Studii Politice Internaționale din Milano, a observat că poziția Germaniei în vârful lanțului de producție manufacturieră al Europei a făcut-o deosebit de vulnerabilă la încetinirea continuă și măcinătoare a Chinei.
În 2020, aproximativ 8% din exporturile germane mergeau în China, dar în noiembrie anul trecut, acestea reprezentau puțin peste 5% . Erau în scădere cu 13% față de anul precedent. În schimb, doar 2,6% din exporturile italiene au mers în China în 2022.
,,Orice slăbiciune în producția germană se reflectă inevitabil în cea italiană, care este strâns interconectată cu aceasta”. A spus Antonio Villafranca, co-șeful Centrului de Studii Europene și Guvernare Globală din Milano.
Cheltuielile UE vin în ajutor
Producția manufacturieră a avut de suferit de la încheierea boom-ului pandemiei. Întreaga Europa de Sud a beneficiat de o schimbare a cheltuielilor către servicii, în special turism, în ultimii doi ani.
Un alt motiv major pentru momentul de glorie al Italiei este rolul politicii fiscale, vechea linie de fractură care străbate zona euro.
Sub conducerea prim-ministrului Giuseppe Conte, Italia a profitat pe deplin de situația extraordinară creată de pandemie pentru a investi peste 100 de miliarde de euro în îmbunătățirea eficienței energetice a stocului de locuințe.
În mare parte prin intermediul unui program de credit fiscal cunoscut sub numele de „superbonus”. Giorgia Meloni, care conduce țara din octombrie 2022, a închis practic acest program la sfârșitul anului trecut, declarând că este o subvenție nesustenabilă care avantajează în general cei mai bogați, conform politico.ro.