Revenirea creșterii în Italia după pandemia de COVID-19 se stinge mult mai repede decât se preconiza, deoarece slăbiciunile structurale reapar.
Situația crește riscurile pentru finanțele publice fragile ale celei de-a treia economii ca mărime din zona euro.
După ce produsul intern brut a stagnat în mod neașteptat în trimestrul al treilea, biroul național de statistică ISTAT a declarat luna aceasta că nu se așteaptă la o redresare pe termen scurt și a prevăzut pentru 2024 o creștere de doar 0,5%. Cifrele sunt doar jumătate din obiectivul oficial de 1% al guvernului.
Estimarea ISTAT ar readuce Italia pe locul său obișnuit în topul celor mai slabe performanțe din zona euro. Ideea contrazice imaginea optimistă prezentată de prim-ministrul Giorgia Meloni, precum și de unii economiști, în urmă cu doar câteva luni.
Italia nu o duce bine
Datele recente au fost sumbre. Încrederea întreprinderilor este la cel mai scăzut nivel din 2021. O criză de lungă durată a industriei prelucrătoare se adâncește. Sectorul serviciilor, care a susținut economia în cea mai mare parte a anului, este acum, de asemenea, în contracție.
„Modelul de afaceri al Italiei, alcătuit din întreprinderi mici, nu mai este propice creșterii, investițiile publice sunt insuficiente și se luptă cu tranziția ecologică în loc să o adopte ca o oportunitate de creștere”, a declarat Francesco Saraceno. El este un profesor de economie la Science Po din Paris și la universitatea LUISS din Roma.
Analiștii spun că situația este și mai îngrijorătoare, având în vedere că Italia primește un flux constant de zeci de miliarde de euro de la Bruxelles. Banii vin ca parte a Fondului de redresare post-COVID al Uniunii Europene. Spania, celălalt beneficiar principal al fondului, crește de cel puțin patru ori mai rapid.
Cea mai lentă economie din zona euro
Saraceno a declarat că avântul Italiei în perioada 2021-2022 s-a bazat în principal pe stimulentele finanțate de stat pentru sectorul construcțiilor – așa-numitul „superbonus”. Acesta a alimentat o creștere a investițiilor care s-a inversat în acest an, deoarece schema costisitoare a fost eliminată treptat.
Italia a fost cea mai lentă economie din zona euro de la lansarea monedei unice în urmă cu 25 de ani. Ultima sa cădere amenință să deraieze finanțele sale publice, care au fost deja compromise de superbonus.
Guvernul estimează că datoria publică, proporțional a doua ca mărime din zona euro, va crește la aproximativ 138% din PIB în 2026, de la 135% anul trecut, conform reuters.
