La doar trei zile după ce prim-ministrul italian Giorgia Meloni s-a întâlnit cu președintele Joe Biden la Casa Albă, ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, a declarat că decizia de a se alătura în 2019 Inițiativei Belt and Road (BRI) a Chinei a fost „improvizată și atroce”.
Textul de mai jos reprezintă o opinie exprimată de Dov S. Zakheim, consilier principal la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale și vicepreședinte al consiliului de administrație al Institutului de Cercetare în domeniul Politicii Externe din SUA. A fost subsecretar al apărării și director financiar al Departamentului Apărării între 2001 și 2004 și subsecretar adjunct al apărării între 1985 și 1987.
China, un partener incert
Potrivit lui Crosetto, guvernul lui Guiseppe Conte, liderul populist al Mișcării Cinci Stele, a semnat acest aranjament așteptându-se să crească exporturile italiene în China. În schimb, a afirmat Crosetto, aranjamentul „a dus la un dublu rezultat negativ. Am exportat o încărcătură de portocale în China, iar ei au triplat exporturile către Italia în trei ani”.
Chiar și înainte ca Crosetto să își facă remarcile, era clar că Roma se temea de participarea sa la BRI. La rândul său, China era îngrijorată că, în timpul vizitei lui Meloni la Washington, aceasta va face un anunț cu privire la viitoarea participare a Italiei la principala sa inițiativă internațională. Atât mass-media chineză, cât și purtătorii de cuvânt ai guvernului au avertizat asupra a ceea ce ambasadorul Chinei în Italia, Jia Guide, a numit „impactul negativ” al retragerii Italiei.
Meloni s-a răzgândit
În cele din urmă, declarația comună a lui Meloni și a lui Biden nu a menționat posibila retragere a Italiei din BRI. Dar declarația a menționat că cei doi lideri „și-au reafirmat angajamentul față de consolidarea rezilienței economice și a securității economice, inclusiv eforturile de a ne spori evaluarea colectivă, pregătirea, descurajarea și răspunsul la coerciția economică”. Referirea neexprimată este fără echivoc la China.
Italia este singurul membru al Grupului celor șapte economii industriale avansate care a aderat la inițiativa chineză. Este, de asemenea, singurul stat membru major al Uniunii Europene care a făcut acest lucru; celelalte șaptesprezece state care au aderat la BRI sunt toate economii mai mici. Cu toate acestea, UE însăși a ajuns să privească BRI ca pe o provocare serioasă.
După cum a afirmat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, la începutul acestui an, „obiectivul clar al Partidului Comunist Chinez este o schimbare sistemică a ordinii internaționale cu China în centru. Am văzut acest lucru prin pozițiile Chinei în organismele multilaterale, care arată determinarea sa de a promova o viziune alternativă a ordinii mondiale”. Ea a adăugat: „Am văzut acest lucru cu Inițiativa „Belt and Road””.
UE vs China
În 2021, UE, ca răspuns la efectul BRI în special în întregul Sud Global, a creat ceea ce a numit „Global Gateway”, pe care l-a descris ca fiind „oferta pozitivă a UE pentru țările partenere în sprijinul rezilienței și dezvoltării durabile a acestora”. Anunțând crearea, UE s-a angajat să investească 300 de miliarde de euro (aproximativ 350 de miliarde de dolari) între 2021 și 2027 în proiecte care variază de la combaterea schimbărilor climatice la sănătate, energie, transport, infrastructură și digitalizare.
Fondurile pe care UE le-a alocat proiectului său se apropie de cele pe care Beijingul le-a dedicat BRI, aproximativ 370 de milioane de dolari. Pe de altă parte, finanțarea europeană pălește în comparație cu cele peste două mii de miliarde de dolari pe care Beijingul le-a vărsat în proiecte de construcții în străinătate și în diverse forme de investiții în ultimele două decenii.
Cu toate acestea, Global Gateway semnifică faptul că UE a ajuns cel puțin să recunoască faptul că doar cuvintele, oricât de energic ar fi fost rostite, nu vor determina nicio țară să renunțe la BRI, scrie Dov S. Zakheim pentru cei de la The Hill.
