Timp de două decenii, evenimentele marcante din politica externă a SUA au fost războaiele costisitoare și eșuate din Irak și Afganistan. Acest lucru nu înseamnă că trebuie să dăm crezare criticilor exagerate la adresa politicii de stat americane din cele două decenii de după Războiul Rece, se arată într-o recentă analiză politică publicată de Japan Times. Multe succese de politică externă sunt invizibile, deoarece implică prevenirea unor rezultate îngrozitoare – poate atacuri teroriste catastrofale de calibrul celor din 9/11 sau o recesiune globală în 2008-2009 –, dar și obținerea unor rezultate bune.
Războiul din Ucraina ilustrează în mod crud cât de sumbră și brutală ar putea fi o lume post-americană. O Ucraină lăsată în voia sorții ar fi cedat rapid în fața invaziei președintelui Vladimir Putin și ar fi suferit acum procese-spectacol, execuții și încarcerarea liderilor ei, precum și pedepse aspre pentru oricine s-ar fi împotrivit dominației rusești.
Reușitele și eșecurile administrației Joe Biden
Motivul pentru care atât de multe țări est-europene au cerut cu insistență să intre în rețeaua de alianțe a Americii în ultimii 25 de ani este că au înțeles că tipul de agresiune și barbarie pe care l-am văzut în Ucraina a fost norma pentru o mare parte din istoria omenirii. Astfel de evenimente au fost reprimate, într-o măsură fără precedent, de către conducerea interesată, dar relativ benignă, a Americii de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.
Din fericire, războiul din Ucraina a oferit, de asemenea, un studiu de caz oportun despre cât de puternică și eficientă poate fi o Americă angajată.
Administrația președintelui Joe Biden nu a făcut totul cum trebuie. Evaluările sale timpurii privind voința de luptă a Ucrainei au fost mult prea pesimiste, de exemplu. Iar eforturile sale inițiale de a descuraja escaladarea nucleară a Rusiei au fost confuze. Dar performanța generală a fost per total bună, ajutând Ucraina să prospere într-un război căruia nu ar fi trebuit să îi supraviețuiască și demonstrând că lumea nu va fi cu adevărat multipolară prea curând.
CIA și-a demonstrat performanța
Serviciile de informații ale SUA ies în evidență de obicei atunci când greșesc. Însă ce altă țară deține servicii capabile să livreze atât de multe informații corecte în legătură cu evenimente la jumătate de lume distanță?
Spionii americani au depistat agresiunea pregătită de Vladimir Putin cu luni de zile înainte și au oferit Ucrainei un avertisment critic cu privire la modul în care se va desfășura invazia. SUA au furnizat informații în timp real care au permis Kievului să își planifice cele mai eficiente ofensive și să efectueze cele mai spectaculoase lovituri.
Se presupune că această performanță l-ar putea viza și pe președintele Chinei, Xi Jinping. Care ar trebui să se îngrijoreze că orice încercare de a ataca Taiwanul ar putea deveni rapid cel mai prost păstrat secret de pe pământ.
Superioritatea militară americană este evidentă
Războiul din Ucraina este, de asemenea, o dovadă a influenței pe care o oferă rețeaua globală de alianțe a Americii: Washingtonul a mobilizat zeci de democrații avansate din mai multe regiuni pentru a sprijini Ucraina și a sancționa Rusia.
Acest răspuns, la rândul său, a făcut reclamă capacității Americii de a provoca repercusiuni economice. Sancțiunile și controalele la export pe care Washingtonul și aliații săi le-au impus poate că nu îl vor forța pe Vladimir Putin să plece din Ucraina, dar vor forța țara sa să între într-o fază de stagnare și regres tehnologic.
Apoi, există contrastul dintre echipamentul militar rusesc – tancuri care ard catastrofal atunci când sunt lovite, rachete care nu se apropie de ținte – și echipamentul militar american. Furnizând doar 20 de lansatoare de rachete HIMARS, Washingtonul a ajutat Kievul să întoarcă cursul celui mai mare război terestru din Europa după 1945. Oare câte pagube ar putea face Ucraina cu 40 de lansatoare.
Războiul din Ucraina nu este o garanție
Nimic din toate acestea nu subminează performanța ucrainenilor, a căror îndemânare, rezistență și creativitate au fost pur și simplu impresionante. Dar chiar și aici, războiul este un antidot util pentru un anumit pesimism american recent: Contrar a ceea ce s-ar fi putut crede după deznodământul descurajant din Afganistan, unii parteneri de securitate ai SUA sunt, până la urmă, destul de competenți și dedicați, conform analizei Japan Times.
Încrederea excesivă poate fi mortală, iar ceea ce s-a întâmplat în Ucraina nu garantează că Washingtonul va reuși în următoarea criză cu Beijingul, Moscova sau Teheranul. Dar un război în care SUA nici măcar nu sunt implicate direct a oferit o lecție vitală pentru America și rivalii săi: Există încă o singură superputere.
