Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a amenințat că are de gând să blocheze aderarea în zona NATO a Suediei, după ce un extremist din această țară a ars sâmbătă un exemplar din Coran în timp ce participa la o manifestație autorizată din Stockholm. La scurt timp, șeful Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a criticat poziția asumată de liderul de la Ankara în cadrul unui interviu acordat nemților de la Die Welt.
„Libertatea de exprimare, libertatea de opinie este un bun prețios, în Suedia şi în toate celelalte ţări ale NATO. De aceea, aceste acte inadecvate nu sunt automat ilegale”; „Guvernul suedez a condamnat (această manifestație) în termeni foarte clari”, a susținut Stoltenberg.
În timpul unei manifestații autorizate de forțele de ordine suedeze, care s-a desfășurat sâmbătă în apropierea ambasadei Turciei, extremistul de dreapta Rasmus Paludan a ars un exemplar din Coran. În opinia mai multor analiști, prin acest act, cetățeanul cu dublă cetățenie, suedeză și daneză, a vrut să denunţe negocierile privind NATO dintre statul scandinav și Turcia, scrie Digi24.
Reacția acidă a Turciei
În urma acestui eveniment, președintele Turciei, Recep Erdogan, a declarat luni că Suedia nu se va mai putea baza pe „sprijinul” oficialilor de la Ankara pentru a adera în NATO.
„Cei care permit o astfel de blasfemie în fața ambasadei noastre (din Stockholm) nu se mai poate aștepta la sprijinul nostru în privința intrării în NATO”, a transmis președintele Turciei, Recep Erdogan în timpul unui discurs susținut în cadrul unei ședințe a guvernului de la Ankara.
De partea cealaltă, liderul NATO, Jens Stoltenberg a susținut că este „absolut împotriva acestui tip de insulte la adresa altor persoane” şi „absolut împotriva acestui comportament pe care l-am văzut pe străzile din Stockholm”.
Turcia își vrea „teroriștii”
Oficialii de la Ankara au decis să blocheze intrarea Suediei și a Finlandei în blocul NATO (pentru a intra în NATO, un stat are nevoie de voturi pozitive din partea tuturor statelor membre), deoarece, în opinia acestora, aceste țări adăpostesc militanţi şi simpatizanţi kurzi, pe care Turcia îi consideră „teroriști”.
Astfel, pentru a înregistra progrese și a câștiga un vot pozitiv din partea Turciei, cele două state scandinave trebuie să extrădeze Ankarei cetățenii turci acuzați de terorism sau de participare la tentativa de lovitură de stat din 2016 împotriva lui Erdogan.
Însă, în ciuda situației complicate care se regăsește între administrațiile celor două state scandinave și Ankara, Jens Stoltenberg a susținut că Turcia a fost, până acum, destul de cooperantă în ceea ce privește aderarea Suediei și Finlandei la NATO.
În prezent, spune Stoltenberg, 28 din cele 30 de ţări ale NATO şi-au dat deja acordul pentru ca cele două țări scandinave să intre în organizație.
„Şi, desigur, îi rog pe aliaţii rămaşi, Ungaria şi Turcia, să accelereze aceste proceduri în parlamentele lor”, a conchis liderul Alianței Nord-Atlantice.
