Există voci care susțin că ajutorul militar acordat de țările NATO Kievului nu are nicio justificare doctrinară. Și că Ucraina ar putea face pace cu Rusia, dacă ar accepta să cedeze Kremlinului două din cele patru regiuni sudice ale sale, respectiv Donețk și Luhansk.
Publicația „The Jerusalem Post” a publicat la începutul acestei săptămâni o opinie a lui Dave Anderson, profesor de etică și filosofie politică la cinci colegii și universități din SUA, care susține că Ucraina poate câștiga războiul împotriva Rusiei prin cedarea de terenuri, nu prin uciderea de trupe. Redăm mai jos, integral, acest punct de vedere:
Cei care se opun oricărui fel de acord de pace între Ucraina și Rusia susțin, de obicei, că trebuie să răspunzi la agresiune cu forța. Dacă un dictator invadează o țară străină, trebuie să ripostezi împotriva dictatorului sau să oferi ajutor țării străine pentru ca aceasta să poată riposta.
Țările NATO au adoptat de la început o poziție de compromis pragmatică. Deoarece Ucraina nu face parte din NATO, țările NATO nu au nicio bază doctrinară pentru a trimite trupe și sprijin aerian în Ucraina. În schimb, țările NATO, în special Statele Unite, au trimis provizii militare masive, de la rachete antiaeriene la gloanțe, software și, în ultima vreme, tancuri, pentru a-i înarma pe ucraineni. Dar nu au trimis trupe.
Se pune întrebarea legitimă dacă o agresiune nejustificată ar trebui să fie întâmpinată cu atâta forță cât este necesar pentru a învinge inamicul. În cazul Ucrainei, armata ucraineană și civilii care luptă alături de armată au reușit să împiedice Rusia să își atingă obiectivul principal, acela de a cuceri complet Ucraina. Într-un cuvânt, Ucraina a învins Rusia în ceea ce privește obiectivul său în invadarea Ucrainei.
Soluția păcii – renunțarea la două din patru regiuni din sudul Ucrainei?
Dacă Ucraina ar ajunge la un acord de pace cu Rusia în acest moment, să zicem unul care să le cedeze două dintre cele patru regiuni din sudul Ucrainei, și anume Donețk și Luhansk, ar însemna aceasta o împăcare?
Se poate argumenta în ambele sensuri, dar, din moment ce acest lucru ar permite Ucrainei să mențină controlul asupra marii majorități a țării, există argumente solide pentru a spune că nu ar fi vorba de liniștire. Mai degrabă, s-ar putea argumenta că aceasta ar fi o victorie calificată.
În plus, din moment ce Rusia și Ucraina se luptă în aceste două regiuni de opt ani, încheierea acestui război acum, care este inextricabil legat de războiul care a început în februarie 2022, ar pune capăt de fapt la două războaie deodată.
Totodată, costul încercării de a câștiga războiul din 2014, care face parte din războiul din 2022, este potențial catastrofal, deoarece nimeni nu știe dacă Vladimir Putin va recurge la arme nucleare dacă Ucraina începe să se apropie de o victorie completă în care Rusia nu obține nimic. Rusia, în cele din urmă, ar putea bombarda nuclear cea mai mare parte a Ucrainei, lăsând Ucraina nu doar ca parte a Rusiei, ci și distrusă în mare parte, cu zeci de milioane de ucraineni uciși.
A-l trata pe Vladimir Putin ca pe Adolf Hitler este riscant
De aceea, axioma conform căreia trebuie să răspunzi la agresiune cu forța trebuie examinată în context: există două părți ale acestei situații care ar deosebi-o de, de exemplu, cel de-al Doilea Război Mondial.
Astfel, nu se pune problema dacă SUA și celelalte țări NATO pot continua să aprovizioneze Ucraina cu armele de care au nevoie pentru a învinge Rusia, pentru că la un moment dat Vladimir Putin ar putea să treacă la arme nucleare.
Axioma de a răspunde la o agresiune nejustificată cu forța este una bună, dar nu este un principiu absolut al războiului. Într-adevăr, în 2023, au mai rămas foarte puține principii absolute în această lume. (…)
Tancurile pe care SUA, Germania, Franța și Polonia le trimit în Ucraina vor ajuta armata ucraineană să îi învingă pe ruși. Întrebarea va rămâne în continuare dacă Occidentul ar trebui să fie preocupat de faptul că Putin își salvează fața. Putin nu este Hitler și a-l trata ca pe Hitler este un risc.
Ar putea exista o modalitate prin care Ucraina să renunțe la o parte din teritoriu, poate chiar la una dintre cele patru regiuni sudice, în schimbul păcii cu Rusia, precum și al aderării la NATO.
Încercarea de a ucide până la ultimul soldat rus și de a-l umili complet pe președintele Vladimir Putin pune Ucraina și NATO într-o poziție precară. Dacă îl umilești suficient de mult pe acest președinte, atunci nu se poate prezice ce ar putea face, se arată în opinia publicată de „The Jerusalem Post„.
