Jimmy Carter, fostul președinte al SUA, a încetat din viață duminică în casa sa din Plains, Georgia. Avea 100 de ani.
Președintele american Joe Biden a dispus ca 9 ianuarie să fie o zi de doliu național în toate Statele Unite pentru Jimmy Carter.
Democratul Jimmy Carter a devenit președinte în ianuarie 1977. Fermierul din Georgia l-a învins pe președintele republican în exercițiu Gerald Ford în alegerile din 1976. Președinția sa de un mandat a fost marcată de acordurile de la Camp David din 1978 dintre Israel și Egipt. Acestea au adus o anumită stabilitate în Orientul Mijlociu.
Mandatul său a fost, de asemenea, marcat de recesiunea economică și de o impopularitate persistentă. Dar și de criza ostaticilor din Iran, care i-a consumat ultimele 444 de zile de mandat. Carter a candidat pentru realegere în 1980, dar a fost înlăturat de la putere cu o majoritate zdrobitoare. Alegătorii l-au votat pe Ronald Reagan, fost actor și guvernator al Californiei, contracandidatul republican.
Cel mai longeviv fost președinte
Jimmy Carter a trăit mai mult decât orice alt președinte al SUA și, după ce a părăsit Casa Albă. În general, a fost văzut ca un fost președinte mai bun decât a fost președinte. Un statut pe care l-a recunoscut cu ușurință.
Lideri mondiali și foști președinți ai SUA au adus un omagiu unui om pe care l-au apreciat ca fiind plin de compasiune, angajat în favoarea păcii în Orientul Mijlociu.
„Rolul său semnificativ în realizarea acordului de pace dintre Egipt și Israel va rămâne gravat în analele istoriei”, a declarat președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi.
Centrul Carter a declarat că vor avea loc ceremonii publice în Atlanta și Washington. Aceste evenimente vor fi urmate de o înmormântare privată în Plains, a spus acesta.
Ultimele aranjamente pentru funeraliile de stat ale fostului președinte sunt încă în așteptare, potrivit centrului.
„Nu vă voi minți niciodată”
James Earl Carter Jr. s-a născut la 1 octombrie 1924, în Plains, Georgia, fiind unul dintre cei patru copii ai unui fermier. A absolvit Academia Navală a SUA în 1946 și a servit în programul submarinelor.
Carter a devenit milionar, legislator al statului Georgia și guvernator al Georgiei din 1971 până în 1975. A avut o candidatură modestă pentru nominalizarea democrată la alegerile prezidențiale din 1976. Darși-a depășit rivalii pentru dreptul de a-l înfrunta pe Ford în alegerile generale.
Atunci când a ajuns la Casa Albă ca al 39-lea președinte al Statelor Unite a fost considerat un outsider al Washingtonului. Era o perioadă în care America încă se resimțea în urma scandalului Watergate. Acesta l-a determinat pe republicanul Richard Nixon să demisioneze din funcția de președinte în 1974 și l-a ridicat pe Ford din funcția de vicepreședinte.
„Sunt Jimmy Carter și candidez la președinție. Nu vă voi minți niciodată”, a promis Carter în campanie.
Rugat să își evalueze președinția, Carter a declarat într-un documentar din 1991: „Cel mai mare eșec pe care l-am avut a fost un eșec politic. Nu am reușit niciodată să conving poporul american că am fost un lider puternic și hotărât”.
Premiul Nobel pentru Pace
În ultimii ani, Carter s-a confruntat cu mai multe probleme de sănătate, inclusiv melanom care s-a răspândit. Fostul președinte a decis să primească îngrijire paliativă în februarie 2023 în loc să fie supus unei intervenții medicale suplimentare. Soția sa, Rosalynn Carter, a murit pe 19 noiembrie 2023, la vârsta de 96 de ani.
Carter a părăsit funcția profund nepopular, dar a lucrat energic timp de decenii pentru cauze umanitare. El a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2002. A fost o recunoaștere a „eforturilor sale neobosite de a găsi soluții pașnice la conflictele internaționale, de a promova democrația și drepturile omului și de a promova dezvoltarea economică și socială”.
În ciuda dificultăților pe care le-a întâmpinat în funcție, Carter a avut puțini rivali în ceea ce privește realizările ca fost președinte. A fost aclamat la nivel mondial ca un neobosit apărător al drepturilor omului.
Fostul președinte s-a implicat în rezolvarea conflictelor din întreaga lume, din Etiopia și Eritreea până în Bosnia și Haiti. Centrul său Carter din Atlanta a trimis delegații internaționale de monitorizare a alegerilor la urnele din întreaga lume.
Orientul Mijlociu a fost punctul central al politicii externe a lui Carter. Tratatul de pace Egipt-Israel din 1979, bazat pe acordurile de la Camp David din 1978, a pus capăt unei stări de război între cei doi vecini.
Carter i-a adus pe președintele egiptean Anwar Sadat și pe prim-ministrul israelian Menachem Begin la reședința prezidențială Camp David. Mai târziu, când acordurile păreau să se destrame, Carter a salvat situația zburând la Cairo și la Ierusalim.
Tratatul prevedea retragerea Israelului din Peninsula Sinai din Egipt și stabilirea de relații diplomatice. Begin și Sadat au câștigat fiecare un Premiu Nobel pentru Pace în 1978.
Incomod pentru președinții SUA
Nu toată activitatea post-prezidențială a lui Carter a fost apreciată. Se spune că fostul președinte George W. Bush și tatăl său, fostul președinte George H.W. Bush, ambii republicani, au fost nemulțumiți de diplomația independentă a lui Carter în Irak și în alte părți.
În 2004, Carter a calificat războiul din Irak lansat în 2003 de tânărul Bush drept una dintre cele mai „grave și dăunătoare greșeli făcute vreodată de națiunea noastră”. El a numit administrația lui George W. Bush „cea mai rea din istorie”. Iar despre vicepreședintele Dick Cheneya declarat că a fost „un dezastru pentru țara noastră”.
În 2019, Carter a pus la îndoială legitimitatea republicanului Donald Trump ca președinte. „A fost pus în funcție pentru că rușii au intervenit în numele său”, a declarat el.
Carter a făcut, de asemenea, călătorii în Coreea de Nord comunistă. O vizită din 1994 a dezamorsat o criză nucleară. Președintele Kim Il Sung a fost de acord să își înghețe programul nuclear în schimbul reluării dialogului cu Statele Unite. Aceasta a condus la un acord prin care Coreea de Nord.
Însă Carter a iritat administrația președintelui democrat Bill Clinton. Fostul președinte a anunțat acordul cu liderul nord-coreean fără a verifica mai întâi cu Washingtonul, potrivit reuters.
