În cadrul reuniunii G20, administrația își va dezvălui planurile de a contracara influența tot mai mare a Chinei. Metoda va fi o nouă abordare a dezvoltării economice care să acorde prioritate acțiunilor climatice și creșterii favorabile incluziunii. Dar țările afectate de decenii de austeritate impusă de Occident nu sunt convinse. Președintele Joe Biden se îndreaptă spre India în această săptămână cu o sarcină rară pentru liderii americani. Curtarea țărilor în curs de dezvoltare.
Călătoria lui Biden la reuniunile G20 de la New Delhi marchează cel mai efort al Statelor Unite din ultimele decenii pentru a câștiga favorurile așa-numitelor națiuni în curs de dezvoltare. Peste 70 de țări, concentrate în emisfera sudică, cu datorii și niveluri de sărăcie ridicate.
Țările în curs de dezvoltare
Aceste națiuni, neglijate de mult timp de Washington, sunt esențiale pentru agenda economică a lui Biden. El va trebui să intensifice schimburile comerciale cu multe dintre ele, din Bolivia până în Indonezia și Republica Democrată Congo. În acest fel va asigura materiile prime și componentele necesare pentru renașterea producției interne. Și va avea nevoie de susținerea acestora pentru campania sa de rescriere a regulilor economiei globale pentru a încuraja comerțul echitabil între democrații și pentru a penaliza industriile conduse de stat ale Chinei.
Planul lui Joe Biden este de a-i cumpăra. Administrația spune că SUA și alte națiuni occidentale trebuie să își sporească finanțarea proiectelor de infrastructură în țările în curs de dezvoltare. Astfel, speră ei, vor oferi un avans pentru a împiedica aceste națiuni să plutească și mai mult pe orbita Beijingului. Chiar și în absența negocierilor comerciale tradiționale pe care Biden le-a evitat de la preluarea mandatului.
Summitul G20
Administrația „caută să își îmbunătățească propunerea de valoare” pentru națiunile în curs de dezvoltare, a declarat consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan. „În general prin investiții în genul de lucruri pe care aceste țări le caută”, cum ar fi drumuri, porturi și infrastructură energetică curată.
Această strategie bazată pe investiții marchează o schimbare dramatică față de decenii de politică economică americană. Aceasta s-a concentrat în mare parte pe eliminarea tarifelor și a altor bariere comerciale în speranța că firmele private americane se vor grăbi să vină și să industrializeze țările mai sărace. Asta a fost gândirea generală care a stat la baza înființării Organizației Mondiale a Comerțului la începutul secolului. Oficialii administrației spun că această agendă și-a urmat cursul.
„Noi nu considerăm că tarifele sunt în centrul politicii comerciale. Nu considerăm că politica comercială se află în centrul politicii economice internaționale”, a declarat Mike Pyle, adjunctul consilierului pentru securitate națională pentru afaceri economice internaționale, „Așa cum agenda cu alte economii industriale începe cu investițiile, tot așa și agenda pentru țările în curs de dezvoltare începe cu investițiile”, informează politico.com
