România are potențialul să ajungă una dintre cele mai digitalizate țări din regiune, în condițiile în care 50% din sate pot deveni inteligente până în 2030, potrivit estimărilor Asociației Române pentru Smart City (ARSC).
Rata de digitalizare depinde de mai mulți factori, cum ar fi gradul de implicare a autorităților locale. Dar și de accesul la finanțare și gradul de adopție a tehnologiei în zonele rurale. inclusiv dezvoltarea competențelor digitale necesare.
Pot deveni inteligente până în 2030
Astfel, peste 140 de comune din România au în curs de implementare mai mult de 220 de inițiative smart village. printre care școli cu sisteme de învățământ la distanță, primării digitalizate, transport public și colectare a deșeurilor.
După ce primele proiecte destinate orașelor inteligente au apărut în 2016, tranziția a cuprins mai multe zone din țară. Aceste proiecte sunt tot mai des întâlnite în mediul rural. În condițiile în care conceptul de sate inteligente (smart village) a luat amploare în Europa în ultimii ani. Iar România are un potențial major. Progresele în infrastructura digitală și creșterea accesului la tehnologie au fost esențiale. Cu aproape 7 din 10 gospodării din mediul rural conectate la internet, iată ce a ajutat la aceasta.
De la Ciugud începem
“Când vorbim despre sate inteligente exemplul care ne vine cel mai rapid în minte este Ciugud. Însă desigur că există multe alte forme de smart village și sunt sute de proiecte în derulare în mediul rural. România a început să se alinieze la această tendință europeană, dar mai este o cale lungă de parcurs. Totul va depinde de mai mulți factori. Putem numi: implicarea autorităților locale, accesul la finanțare, gradul de adopție a tehnologiei în zonele rurale, inclusiv dezvoltarea competențelor digitale minim necesare atât la nivelul personalului autorităților publice cât și la nivelul societății – a celor care, în cele din urmă, fac parte din comunitățile inteligente”, spune Eduard Dumitrașcu, președinte ARSC (Asociația Română pentru Smart City).
”Cu eforturi susținute și investiții adecvate, este posibil ca un procent semnificativ din comune să devină inteligente până în 2030. Un obiectiv realist ar putea fi de 50% din comunele țării. Dacă ținem cont că în acest moment sunt mai mult de 220 de inițiative în peste 140 de comune”, a mai declarat Dumitrașcu.
Cum ar arăta un sat inteligent în România
Dimensiunile reduse ale comunelor pot fi un avantaj în implementarea de soluții inteligente. Dar în același timp există o reticență mai ridicată în rândul populației rurale față de digitalizare. Cu toate acestea, comunitățile mai mici pot beneficia de o agilitate mai mare în implementarea tehnologiei. Ele pot crea legături strânse între locuitori pentru a sprijini proiectele smart village.
