Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene din iulie 2023 a început să fie aplicată haotic în România. Astfel, aceasta aduce foarte multe încurcături.
Instanțele românești aplică decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 24 iulie 2023, care a stabilit că deciziile Curții Constituționale (CCR) privind prescripția din 2018 și 2022 nu pot aplica retroactiv principiul legii penale mai favorabile până la intrarea în vigoare a noului Cod penal, la 1 februarie 2014.
Decizia din Constanța
Curtea de Apel Constanța a aplicat decizia CJUE în cazul unui membru al unei bande din clanul Ștefana din Tuzla.
Deși, la momentul deciziei CJUE, opinia majoritară în rândul magistraților era că hotărârea europeană se aplică strict în cazurile de fraudă cu fonduri europene, evaziune fiscală și contrabandă, CJUE analizând o sesizare a Curții de Apel Brașov într-un dosar privind aceste infracțiuni. Acum, însă, o curte de apel din Constanța a aplicat principiile stabilite de CJUE într-un caz de încăierare.
Este vorba despre un recurs în anulare în care un membru al unei bande din Tuzla a cerut să fie eliberat din închisoare pe motiv că infracțiunea de lovire pentru care a fost condamnat s-a prescris ca urmare a deciziilor CCR (Curții Constituționale a României).
Detaliile condamnări
Pe 21 ianuarie 2021, Curtea de Apel Constanța l-a condamnat pe Mihai Ștefana, membru al unui clan din Tuzla, la 4 luni de închisoare pentru o încăierare cu alți scandalagii la barul City din Eforie Nord, în 2016. Individul avea o condamnare de 3 ani cu suspendare din 2013, astfel că instanța a revocat suspendarea, a contopit pedepsele și l-a condamnat la 3 ani și 4 luni de închisoare. La 3 august 2023, Curtea de Apel Constanța a respins apelul, citând decizia CJUE din 24 iulie 2023.
Motivarea deciziei Curții de Apel Constanța a subliniat fatpul că: „Confirmarea faptului că deciziile Curții Constituționale a României produc efecte doar pentru viitor (…) este cu atât mai evidentă prin Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțată la 24 iulie 2023 în Cauza C-107/23, întrucât răspunsul la cea de-a doua întrebare privește o chestiune de drept, specifică dreptului național, care nu poate avea abordări diferențiate, în funcție de natura infracțiunii care face obiectul unei cauze penale, din rațiuni legate de necesitatea asigurării egalității de tratament a cetățenilor în fața legii, prevăzută de (…)În această decizie, în care a fost analizat principiul supremației dreptului Uniunii, s-a decis, ca răspuns la o a doua întrebare adresată de instanța de trimitere, că instanțele unui stat membru sunt obligate să nu aplice o normă națională de protecție referitoare la principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior), care permite reconsiderarea, inclusiv în cadrul recursurilor împotriva hotărârilor definitive, a întreruperii termenului de prescripție a răspunderii penale prin acte procedurale care au avut loc înainte de o astfel de invalidare. Pentru toate aceste motive, Curtea, în baza art. 431 din Codul de procedură penală, va respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de recurentul (…)”.
Alte instanțe
Alte instanțe care așteptau decizii au reluat acum cauzele pentru a discuta hotărârea europeană. Acesta este cazul mai multor Curți de Apel din țară care, în dosare de evaziune fiscală, grup infracțional organizat sau fraudă cu fonduri europene, au stabilit date pentru a discuta efectele deciziei CJUE.
De exemplu, pe 28 iulie 2023, Curtea de Apel Suceava a reluat un dosar în care sunt implicați crescători de animale urmăriți penal de Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru fraude cu fonduri europene de peste 1 milion de lei, conform sursei g4media.ro.
