Dmitro Kuleba, ministrul de externe ucrainean, a precizat astăzi într-o notă optimistă că rezervele de armament pe care le deține Ucraina la ora actuală sunt suficiente pentru a iniția contraofenisva împotriva Federației Ruse. În plus, odată încheiate ostilitățile între cele două tabere beligerante, Kievul ar putea face parte din alianța politco-militară NATO.
De luni de zile, Ucraina a sărbătorit un viitor asalt pentru a recuceri teritoriile ocupate de Rusia, folosind tancuri, mașini blindate și artilerie donate de aliații săi occidentali. Întrebat dacă a început contraofensiva, Kuleba a ezitat să ofere un răspun concret, în schimb, a precizat că cel mai important lucru nu este când a început, ci faptul că s-a încheiat cu o victorie ucraineană.
NATO este următorul punct de pe agenda Ucrainei
Diplomatul ucrainean a adăugat că aderarea la NATO este următoarea mare țintă pe agenda Ucrainei, după ce unii dintre aliații săi au fost de acord să antreneze piloții ucraineni pe avioanele de luptă F-16 râvnite de Kiev.
„Am deblocat (deja) toate armele…. Nu a mai rămas nimic mare pentru care să luptăm. Aderarea la NATO nu poate opri acest război, dar aderarea va opri alte războaie. De aceea, cel mai bun mod de a asigura securitatea în regiune este să ajungem la momentul în care Ucraina va deveni membră a NATO„, a subliniat Kuleba.
Pe de altă parte în urmă cu câteva zile Jens Stoltenberg a declarat că „Ucraina nu va putea adera la atâta timp cât războiul împotriva Rusiei va continua”.
„A deveni membru în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi. Problema este ce se va întâmpla când războiul se va încheia”, a adăugat șeful NATO în cadrul unui eveniment organizat de German Marshall Fund of The United States la Bruxelles.
NATO o umbrelă mult prea mare pentru Ucraina
În septembrie, președintele Volodimir Zelenski a înaintat o cerere de aderare rapidă la NATO după ce președintele rus Vladimir Putin a proclamat patru regiuni parțial ocupate ale Ucrainei drept teritoriu rusesc anexat.
Aliații NATO nu au dat curs cererii lui Zelenski, guvernele occidentale fiind circumspecte față de mișcările de care se tem că ar putea duce NATO mai aproape de intrarea într-un război activ cu Rusia.
Cu toate acestea, atât Kievul, cât și unii dintre cei mai apropiați aliați ai săi din Europa de Est au făcut presiuni pentru ca NATO să ia cel puțin măsuri concrete pentru a aduce Ucraina mai aproape de aderare la summitul alianței de la Vilnius din iulie.
„Este timpul ca alianța să înceteze să mai găsească scuze și să înceapă procesul care duce la o eventuală aderare a Ucrainei. Ceea ce avem nevoie este o declarație scrisă clară din partea aliaților care să stabilească o cale de aderare” a scris ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba într-un editorial pentru Foreign Affairs în aprilie.
Premierul leton Krisjanis Karins a declarat că Rusia va începe din nou un conflict dacă nu i se va permite Ucrainei să adere la NATO după încheierea războiului. „Pentru a avea … o pace durabilă, vom avea nevoie de Ucraina, o Ucraină independentă, liberă și eliberată, ca parte a alianței NATO”, a declarat Karins după întâlnirea cu Stoltenberg.
Pentru Ucraina doar promisiuni
Într-o vizită rară la Kiev în aprilie, Stoltenberg a subliniat că viitorul Ucrainei se află în NATO, o reafirmare puternică a unei decizii vechi de 15 ani. Dar nu a înaintat și un termen, informează Reuters.
La summitul NATO din 2008 de la București, NATO a convenit că Ucraina va deveni în cele din urmă membră a alianței. Cu toate acestea, de atunci, liderii nu au luat nicio măsură, cum ar fi oferirea la Kiev a unui plan de acțiune pentru aderare, care ar stabili un calendar pentru apropierea țării de NATO.
La evenimentul de la Bruxelles, Stoltenberg a recunoscut că există diferențe între membrii NATO cu privire la modul în care trebuie abordate ambițiile de aderare ale Kievului.
