Anul 2024 a fost marcat de multiple unde de șoc politice. Nu toți oamenii politici au reușit să se mențină pe val. Unii au fost scufundați de evenimentele care au avut loc.
Alegerile, de la Paris la București, un război în desfășurare, o economie care continuă să dezamăgească și o victorie șoc a lui Donald Trump în alegerile din SUA s-au numărat printre principalele evenimente ale anului 2024. Oamenii politici au reușit să folosească acest lucru în avantajul lor. Dar nu toți. Euronews a realizat un clasament al câștigătorilor și perdanților unui an turbulent.
Câștigătorii
Donald Tusk – Polonia, mult timp copilul problemă al UE, a revenit în prim-plan sub conducerea lui Donald Tusk. Membru marcant al Partidului Popular European, din care face parte și președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, Tusk este în strânsă legătură cu Bruxelles-ul în problema-cheie a Ucrainei. De asemenea, s-a angajat să își readucă țara în sânul UE, după ce Partidul Lege și Justiție a tras un semnal de alarmă în UE cu reformele sale judiciare. El nu este imun la tensiunile interne. Rivalii săi de dreapta au scăzut în sondaje de când au fost înlăturați de la putere în decembrie 2023. Dar sunt încă pe urmele sale. În ciuda acestei amenințări electorale, sau poate din cauza ei, el a reușit să exercite o influență semnificativă la Bruxelles.
Pedro Sánchez – Prim-ministrul Spaniei este din cealaltă parte a spectrului politic. Dar, alături de Tusk, pare a fi unul dintre cei mai stabili lideri centriști ai Europei. În general, alegătorii au transmis un mesaj anti-sistem la alegerile UE din iunie. Dar au lăsat în mare parte neatinsă delegația sa de 20 de eurodeputați. Care este încă una dintre cele mai mari forțe din influentul grup socialist al Parlamentului. Sánchez a fost capabil să transforme acest lucru în influență la Bruxelles.
Mario Draghi și Enrico Letta – Cei doi foști prim-miniștri italieni ar putea să nu mai participe la Consiliul European. Dar în acest an, ambii au emis rapoarte influente în care au arătat creșterea economică șubredă a europenilor. Soluțiile propuse variază de la un nou fond de subvenții la o reducere a reglementărilor. Mesajul a fost auzit încorporat în fișele posturilor fiecărui nou comisar european.
Pierzătorii
Emmanuel Macron – Din toate punctele de vedere, președintele Franței a avut un an catastrofal. La alegerile europene din iunie, rivalii de extremă dreapta, Rassemblement National, au câștigat 30 din cele 81 de locuri. Alegerile anticipate pe care le-a convocat apoi au dus și la pierderea majorității centriste în Adunarea Națională. O primă încercare de a forma un guvern, sub conducerea lui Michel Barnier, a eșuat. Nu este clar dacă succesorul său, François Bayrou, se va descurca mai bine.
Olaf Scholz – Cancelarul Germaniei a preluat conducerea în 2021. Însă fracturile din cadrul coaliției sale – formată din partidul său socialist, Verzii și liberalul FDP – s-au dovedit a fi greu de gestionat. În mod tradițional, Germania a fost considerată motorul care duce UE înainte. Cu toate acestea, repetatele reveniri asupra legislației UE – i-au făcut pe unii să concluzioneze că cel mai mare membru al blocului nu mai este un partener de încredere. Tensiunile interne au ieșit în evidență în noiembrie, când FDP s-a retras din guvern. Acest lucru l-a forțat pe Scholz să convoace alegeri anticipate pentru luna februarie.
Klaus Iohannis – Pentru președintele României, problema nu este atât faptul că a trebuit să se retragă. Și-a atins limita de două mandate de cinci ani. Cât lipsa de claritate cu privire la ceea ce urmează. În primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie, naționalistul de extremă dreapta Călin Georgescu a obținut o victorie surprinzătoare. Curtea Supremă a țării a anulat rezultatele, invocând amestecul străinilor, iar alegerile vor trebui reluate. Acest lucru l-a forțat pe Iohannis să dea asigurări cu privire la stabilitatea continuă a țării sale. Planurile de viitor ale lui Iohannis par la fel de neclare. Propus la un moment dat pentru un post de conducere în UE, el s-a înscris și pentru postul din cadrul NATO, dar a pierdut în fața lui Rutte, potrivit euronews.
