Kosovo este un stat recunoscut drept suveran de peste 101 de țări ale Națiunilor Unite, încă de când și-a declarat independența în 2008. Însă tensiunile dintre Kosovo și Serbia, care este majoritar pro-rusă, au crescut în intensitate în ultima perioadă.
Președintele Republicii Kosovo a dat un interviu publicației The Sun, în care a clarificat felul în care omologul său sârb, Aleksandr Vučić, speră să anexeze ilegal Kosovo – așa cum a făcut Rusia cu Crimeea, în urmă cu 9 ani. Temerile președintelui din Kosovo, Vjosa Osmani, sunt amplificate de legăturile confirmate dintre liderul sârb și Vladimir Putin.
Vjosa Osmani, despre legăturile Serbiei cu Putin
Președinta kosovară a afirmat că Vučić ascunde unele „legături profunde” cu Vladimir Putin. În afara susținerii de care președintele rus se bucură în rândul conducerii Serbiei, cu numeroase manifestații în cinstea armatei Moscovei, Osmani aduce în discuție posibilitatea ca și Serbia să anexeze Kosovo, așa cum a procedat Federația Rusă cu teritoriul ucrainean al Crimeii.
Între 1998 și 1999, Serbia și statul parțial recunoscut cu care se învecinează s-au confruntat în Războiul din Kosovo, reprezentând unul dintre cele mai sângeroase conflicte de pe teritoriul fostei Iugoslavii.
„Toate acestea arată că este exact același plan”, a spus Vjosa Osmani pentru publicația britanică. „Cred că arată care este intenția lui”, a mai spus aceasta, făcând referire la activitățile posibil beligerante din nordul statului Kosovo.
Grupul Wagner e implicat?
O forță de temut în armata rusă și rusofilă este Grupul Wagner, conform Europa Liberă. Deși aceștia sunt considerați voluntari de către legislația Federației Ruse, ei funcționează mai degrabă ca o grupare de mercenari. Acțiunea lor la granița nordică a Serbiei cu Kosovo îi creează președintei kosovare îngrijorarea că se va acționa după un plan similar cu cel al forțelor rusești care au cucerit Crimeea, la rândul său un teritoriu disputat de-a lungul anilor în ceea ce înainte era Blocul estic.
În plus, tentativa de a stabili relații diplomatice între Serbia și Kosovo a eșuat. Statele care cândva făceau parte din componența Iugoslaviei au purtat la final de martie 2023 o „rundă maraton” de discuții, care însă nu s-au concretizat în vreun acord semnat. Deși prim-ministrul kosovar, Albin Kurti, precum și președintele sârb, Aleksandr Vučić, au recunoscut că se fac progrese într-o direcție diplomatică, discuțiile de 12 ore nu au fost suficiente pentru a stabili niște relații bilaterale în adevăratul sens al cuvântului.
Prin semnarea acestui acord, cele două state aflate în conflicte continue ar fi acceptat să nu mai recurgă niciodată la ostilități militar unul față de celălalt. Mai mult, Vučić a făcut mai multe declarații publice de-a lungul timpului, în cadrul cărora a afirmat că Serbia nu va recunoaște niciodată Kosovo drept un stat suveran și independent. Astfel, el se opune punctului de vedere a 101 state din Națiunile Unite, precum și față de Kosovo însăși, care și-a declarat în mod unilateral independența în 2008.
