Președinta statului Kosovo, Vjosa Osmani, a anunțat marți că își propune să trimită oficialilor „de vârf” de pe „bătrânul continent” o cerere de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul acestui an. Această declarație a fost rostită de lidera kosovară în cadrul Summitului de la Tirana – Balcanii de Vest.
„Voi anunța astăzi, aici, în fața tuturor liderilor UE: Kosovo își va depune cererea de aderare la UE până la sfârșitul acestui an”; „Kosovo susţine politicile UE în probleme de politică externă şi de securitate, inclusiv prin alinierea la sancţiunile împotriva Rusiei, precum şi respingerea tuturor influenţelor externe nocive ale unor factori cum sunt Rusia şi China”, a precizat Osmani.
Însă, pentru a reuși să-și îndeplinească obiectivul, administrația kosovară trebuie să poarte negocieri cu Serbia, pentru a rezolva problemele restante. Oficialii celor două state au decis, încă din 2013, să discute conflictele și blocajele existente între Belgrad și Priștina, însă până în prezent s-au înregistrat puține progrese.
„Credem că dialogul care este condus de Uniunea Europeană și susținut pe deplin de Statele Unite ale Americii este singura cale de a ajunge la un acord final care să fie axat pe recunoașterea reciprocă”, a declarat Osmani.
Și sârbii vor în UE
Negocierile dintre Kosovo și Serbia sunt importante și pentru oficialii de la Belgrad, care, de asemenea, își doresc să continue procesul de aderare la UE. Astfel că, președintele sârb Aleksandar Vucic și-a exprimat angajamentul față de dialogul cu Kosovo și față de cel sponsorizat de UE, scrie G4Media.
„Dar, în același timp, trebuie să ne protejăm interesele în conformitate cu constituția”, a susținut Vucic, în contextul în care legea fundamentală a Serbiei prevede că statul Kosovo este parte integrantă a Serbiei.
Grecia încurajează dialogul
Premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, a îndemnat ca între administrația de la Priștina și cea de la Belgrad să existe un dialog.
„Am încurajat întotdeauna dialogul dintre Belgrad și Pristina, care trebuie să aibă loc cu bună credință pentru ambele părți”, a susținut Mitsotakis.
„Dacă această problemă nu va fi rezolvată – și pentru ca ea să fie rezolvată ambele părți trebuie să facă un pas înapoi – va fi dificil să se facă progresele necesare în ceea ce privește finalizarea integrării Balcanilor de Vest în familia europeană”, a mai adăugat acesta.
Conflicte dure între Kosovo și Serbia
Kosovo a reușit să iasă de sub tutela Serbiei în 1999, după ce timp de 11 săptămâni au avut loc lovituri aeriene ale NATO pentru a opri uciderea și expulzarea etnicilor albanezi din timpul unei contrainsurgențe sârbe. Chiar dacă lucrurile de atunci s-au mai liniștit, în ultima perioadă, situația s-a reinflamat din nou după ce autoritățile din Kosovo au decis să înlocuiască plăcuțele de înmatriculare auto emise de sârbi cu cele autorizate de propriul stat în regiunile unde sunt majoritari etnicii sârbi.
Pe lângă Serbia, mai sunt patru state din Balcanii de Vest care și-au depus candidatura pentru a intra în Uniunea Europeană, dar care se află în diferite stadii de aderare Acestea sunt Albania, Bosnia, Muntenegru, și Macedonia de Nord.