Câștigătorul rus al Premiului Nobel pentru Pace din acest an, Yan Rachinsky, spune că autoritățile de la Kremlin i-au cerut să refuze premiul. Motivul invocat de autoritățile ruse este că ceilalți co-laureați la premiu, doi apărători ai drepturilor omului din Ucraina și Belarus, sunt considerați nepotriviți.
Yan Rachinsk este liderul organizației Memorial, este unul dintre cele mai vechi grupuri pentru drepturile civile din Rusia și a fost închis de guvern anul trecut.
Într-un interviu în exclusivitate pentru programul BBC, Rachinsky a declarat că organizația sa a fost sfătuită să refuze premiul, dar „în mod natural, nu am luat în considerare acest sfat”. În ciuda amenințărilor la adresa siguranței sale, Rachinsky a declarat că activitatea Memorial a rămas esențială.
Rachinsky a afirmat că rezistența față de Rusia este cunoscută ca „fascism” sub Putin, adăugând că aceasta a devenit „justificarea ideologică pentru războiul nebunesc și criminal de agresiune împotriva Ucrainei”.â
„În Rusia de astăzi, siguranța personală a nimănui nu poate fi garantată”, a spus el. „Da, mulți au fost uciși. Dar știm la ce duce impunitatea statului… Trebuie să ieșim cumva din această groapă”.
O organizație cu tradiție istorică
Organizația Memorial, înființată în 1946, a documentat represiunea sovietică istorică. Primul său președinte, Arseny Roginsky, a fost trimis în lagărele de muncă sovietice pentru așa-numitul studiu „anticomunist” al istoriei.
Anunțând câștigătorii premiului, Comitetul Nobel a declarat că Memorial a fost fondat pe ideea că „confruntarea crimelor din trecut este esențială pentru a preveni altele noi”. Rachinsky a calificat drept „remarcabilă” decizia comitetului de a acorda premiul unor laureați din trei țări diferite.
El a spus că aceasta este o dovadă „că societatea civilă nu este divizată de frontierele naționale, că este un organism unic care lucrează pentru a rezolva probleme comune”.
Însă decizia de a include un destinatar rus a fost controversată. Conducătoarea Centrului pentru libertăți civile din Ucraina – un alt laureat al premiului – a refuzat să fie intervievată alături de dl Rachinsky și a ținut un interviu separat în Oslo.
Când a fost întrebată de ce a vrut să facă interviul separat, Oleksandra Matviichuk a declarat pentru BBC: „Acum suntem în război și vrem să facem tangibilă vocea apărătorilor ucraineni ai drepturilor omului. Așa că sunt sigură că, indiferent de faptul că facem interviuri separate, transmitem același mesaj”, a argumentat aceasta.
Centrul pentru Libertăți Civile a fost recunoscut pentru activitatea sa de promovare a democrației în Ucraina și de investigare a presupuselor crime de război comise de Rusia în această țară.
În ciuda faptului că a refuzat să vorbească alături de colegul ei laureați la premiu, doamna Matviichuk a lăudat munca lui Yan Rachinsky și a descris Memorial ca fiind „partenerul nostru”.
Memorial a ajutat grupul ucrainean timp de ani de zile, a spus ea, adăugând că are „un respect imens pentru toți colegii ei ruși din domeniul drepturilor omului” care lucrează în condiții dificile.
Rusia trebuie să plătească pentru crimele sale
Ea a avertizat, de asemenea, că fără o contabilizare adecvată a crimelor rusești, pacea nu va veni în Europa de Est.
Doamna Matviichuk a cerut înființarea unui nou tribunal internațional pentru a-l trage la răspundere pe președintele Vladimir Putin și pe alți ruși pentru acțiunile lor în Ucraina, calificând sistemul actual drept insuficient.
„Întrebarea este: cine va face dreptate pentru sutele de mii de victime ale crimelor de război?”, a spus aceasta. De asemenea, ea a acuzat Rusia că a folosit războiul ca instrument pentru a-și atinge obiectivele geopolitice – și că a comis crime de război pentru a câștiga conflictul.
Al treilea laureat al premiului Nobel, Ales Bialiatski, apărător al drepturilor omului din Belarus, se află în închisoare fără proces în țara sa natală din iulie anul trecut.
El este fondatorul Centrului pentru drepturile omului Viasna (Primăvara), înființat în 1996 ca răspuns la represiunea brutală a protestelor de stradă de către liderul autoritar al Belarusului, Alexander Lukașenko. Anterior, Bialiatski a petrecut trei ani în închisoare și a fost eliberat în 2014.
Doamna Matviichuk și-a descris colegul ca fiind „o persoană extrem de curajoasă, așa că va continua această luptă chiar și în închisoare”.
