Moscova a precizat recent că Marea Neagră nu va aparține niciodată blocului politico-militar NATO. Afirmația vine la scurt timp după ce ministrul de externe polonez a precizat în cadrul unui eveniment organizat la București că Organizația Atlanticului de Nord ar trebui să-și sporească influența în bazinul Mării Negre.
În acest context, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a subliniat faptul că zona amintită nu va intra niciodată sub sfera de influență NATO. În afară de Rusia și Ucraina, la Marea Neagră au ieșire trei state membre: România, Bulgaria și Turcia.
Moscova contestă autoritatea NATO în regiunea Mării Negre
Comentariul oficialului rus vine în contextul în care acesta a fost întrebat de jurnaliștii de la Moscova referitor la afirmațiile făcute de Dmitro Kuleba aflat la Conferința privind securitatea regiunii Mării Negre. Pe lângă afirmațiile referitoare la necesitatea unei prezențe sporite a NATO în regiune, ministrul de Externe al Ucrainei a avertizat că Occidentul nu a avut nicio strategie consistentă vis-a-vis de zona Mării Negre, timp în care Rusia a avut o atitudine agresivă, revanșardă.
Oficialul ucrainean a adăugat faptul că deși „mulți dintre noi am crezut că secolul XXI va fi unul al păcii, dezvoltării și cooperării”, din nefericire Federația Rusă a mers contra curentului și a dat curs competițiilor coloniale.
Referitor la ocupația ilegală a Rusiei din Crimeea, Kuleba a subliniat faptul că ”de fiecare când auzim că oricine, de oriunde din lume, spune că Crimeea este oarecum specială şi nu ar trebui să revină din nou Ucrainei, trebuie să spunem că Ucraina respinge categoric acest lucru”. Volodimir Zelkenski a declarat în nenumărate rânduri că după eșuarea negocierilor de pace cu Rusia din primăvara anului trecut, singura modalitate de încetare a ostilităților va fi posibilă doar când teritoriile ocupate de Moscova vor fi eliberate.
Ucraina a propus Rusiei un moratoriu de 15 ani pentru clarificarea statutului Crimeei
La finalul lunii martie a anului trecut, Ucraina a propus Rusiei un moratoriu de 15 ani pentru clarificarea statutului Crimeei, dar negocierile pentru soluționarea conflictului început de Vladimir Putin au eșuat ca urmare a faptului că Moscova a refuzat să ordone trupelor sale încetarea focului și retragerea la granițele de dinaintea declanșării ”operațiunii militare speciale”.
„Credem că problemele de securitate din Marea Neagră nu sunt doar o chestiune regională, ci au aspect global. Şi există o lecţie învăţată din cazul Crimeea, care a dus la un război mai mare, pe 24 februarie (n.r. 2022): atunci când răul nu este oprit, acesta se amplifică”, a precizat Emine Dzhaparova, ministrul ucrainean de externe, potrivit reuters.com.
Aceasta a precizat că autoritățile ucrainene au lansat un semnal de alarmă încă din 2014 când Crimeea s-a transformat în baza militară a Rusiei, fapt ce a făcut ca Marea Neagră și Azov să devină lacuri ale „Federației Rusă”.
Comentariile diplomaților ucraineni s-au produs în contextul în care Congresul american va dezbate în perioada următoare un act normativ bipartiza privind creșterea securității în regiunea Mării Negre chiar din acest an pe fondul accentuării tensiunilor dintre Rusia și Ucraina.
