Sunt șase restaurante ”La Mama”. E drept, doar unul a făcut 25 de ani, dar fiindcă la produse nu poți face diferența, putem spune că măcar know-how-ul are un sfert de secol, în toate locațiile.
Evenimentul a fost celebrat în prima locație ”La Mama”, pe Barbu Văcărescu nr 3, un local cochet, micuț, intim – numai 50 de locuri. Aici s-a pus sămânța din care a crescut rețeaua ”La Mama”: șase restaurante unde poți să guști din preparatele ”noii bucătării românești”, cum spune proprietarul, Cătălin Mahu.
„La Mama”, noua bucătărie românească este aici
În 25 de ani, ”La Mama” a trecut prin multe. În prima zi de dechidere, lumea stătea la coadă ca să prindă un loc la adăpost, tramvaiele încetineau, mașnile se opreau. În 2008, criza economică a zguduit întreaga societate românească. În 2020, COVID amenința să îngroape tot. Cătălin Mahu și echipa au trecut peste toate pentru ca, în 2023 să înregistreze cel mai bun an din ultimii cinci, din punct de vedere al cifrei de afaceri. Acum la 25 de ani, a fost o bună ocazie ca Mahu să anunțe că, până la finele anului, cu ajutorul lui Dumnezeu, va mai deschide 2-3 locații. Ciudat, primul ”La Mama” s-a deschis într-o sâmbătă. La fel și celelalte cinci, toate s-au deschis într-o sâmbătă.
Restaurantele cu cele mai puține E-uri
În 1999, conform meniului de atunci (două coli A4 țiplate) ciorba de burtă costa 15.000 de lei. Probabil, 15 lei de azi. Apoi, ca și acum, pe primul loc sunt ciorbele, sărmăluțele și papanașii. Cătălin Mahu spune că vide sute de ciorbițe pe zi.
Un produs care sună excepțional de tentant, ”văcuța cu ardei gras” (în esență, o tocăniță), a fost scos din meniu spre sfârșitul anului 1999. Mulți o remarcaseră, nimeni nu o comanda.
Z-ul primei zile de funcționare – 3 milioane de lei. Comoara lui Barbă Neagră, și alta nu. Primele săptămâni, totul funcționa ca la locolotiva cu aburi, dar profitl nu se vedea. ”Asta pentru că angajații aveau și ei, fiecare vama lui. Spre exemplu, într-o lună cumpărasem 130 de kg de mușchiuleț de porc, din care vândusem ceva peste 30 de kilograme, iar resul nu se afla în stoc”, își amintește, acum amuzat, Mahu.
Personal românesc
Cătălin Mahu a mai spus și cu alte ocazii ca nu vede în importul de asiatici rezolvarea crizei de forță de muncă. ”E vorba despre o diferență civilizațională. Diferențele sunt enorme”, spune proprietarul ”La Mama”.
Așa că mizează pe români. Lucrează cu școlile profesionale de profil. ”În clasa a noua, din 30 de elevi, doar doi vor să facă meserie. Apoi vor 7. În ultimul an, vor cam jumătate, căci se fac bani”, mai spune Cătălin Mahu.
