Lumea continuă să ardă. În Canada, aproximativ 168.000 de persoane au fost nevoite să își părăsească locuințele de la începutul sezonului de incendii, în special în nordul îndepărtat. În Hawaii, bilanțul sumbru continuă să crească. Până miercuri, 16 august, 110 persoane și-au pierdut viața în această tragedie, iar președintele american Joe Biden urmează să viziteze insula. În Insulele Canare (Spania), un nou incendiu considerat „scăpat de sub control” a izbucnit pe insula Tenerife și a ars deja 1.800 de hectare. Acesta intervine la o lună după cel din La Palma, unde au fost devastate 4.000 de hectare.
La 9 august, 703 incendii erau încă active în țară, potrivit guvernului canadian, dintre care 253 erau considerate ca fiind scăpate de sub control.
Un bilanț catastrofal
În total, peste 13 milioane de hectare s-au făcut scrum în toată țara de la începutul anului. Cele mai multe dintre aceste megaincendii sunt localizate în întinderi vaste de pădure, unde nu există locuințe sau sunt foarte puține. Fronturile de flăcări – care se deplasează foarte repede – pot avea o lățime de până la câțiva kilometri, ceea ce face ca lupta să fie foarte complexă pentru pompieri. „Există masive cu multă materie vegetală care nu au văzut niciodată incendii. Arde în zone în care nu au existat niciodată incendii”, a explicat în iulie pentru Le Figaro Anthony Collin, cercetător la Universitatea din Lorraine și specialist în incendii.
Având în vedere amploarea incendiilor și faptul că unele dintre ele se apropie de orașe, autoritățile nu au avut altă soluție decât să îi oblige pe mulți cetățeni să își părăsească locuințele. Cel mai recent exemplu este orașul Yellowknife – cea mai mare municipalitate din Marele Nord – unde 20.000 de locuitori au primit ordin să își părăsească locuințele în următoarele patru zile.
Unul dintre aceste incendii a venit din Statele Unite, din statul Washington, la sfârșitul lunii iulie. Acest incendiu – denumit Eagle Bluff – a trecut granița, obligându-i pe locuitorii canadieni din Osoyoos, în Columbia Britanică, să își părăsească locuințele pentru câteva zile.
Canada este deosebit de expusă la încălzirea globală din cauza poziției sale geografice. Țara este din ce în ce mai afectată de fenomene meteorologice extreme.
De o săptămână, autoritățile locale sunt judecate pentru incompetență, în special pentru că sirenele de alarmă nu au sunat pe Maui. Însă acest lucru nu a fost rezultatul unei inadvertențe sau al unei neglijențe, iar autoritățile în cauză și-au asumat public miercuri responsabilitatea pentru acest lucru.
În acest context, Casa Albă a anunțat miercuri că Joe Biden va vizita arhipelagul luni, 21 august, pentru a se întâlni cu supraviețuitori, salvatori și oficiali. „Rămân angajat să mă asigur că locuitorii din Hawaii au tot ce le trebuie pentru a-și reveni după acest dezastru”, a scris președintele pe rețeaua de socializare X (fostul Twitter). Joe Biden s-a grăbit să declare starea de catastrofă naturală în Hawaii, ceea ce a permis desfășurarea de resurse de asistență de urgență din partea guvernului federal.
Proprietarii de terenuri sunt vinovați?
Cu toate acestea, potrivit lui Clay Trauernicht, specialist în incendii la Universitatea din Hawaii, violența acestor incendii se datorează, de asemenea, secetei severe și „vastelor suprafețe de pășuni” abandonate de „marii proprietari de terenuri” începând cu anii 1990.
Insulele Canare (Spania) fuseseră deja afectate de un incendiu de proporții la jumătatea lunii iulie, pe insula La Palma. Un nou incendiu, considerat scăpat de sub control la 17 august, a izbucnit marți, de această dată în Tenerife. 250 de pompieri au fost mobilizați miercuri. Focul a distrus cel puțin 1.800 de hectare, potrivit oficialilor locali.
