Infofinanciar > Lumea la zi > Legătura dintre prima doamnă a Ucrainei și China. Paralelă între două discursuri despărțite de opt decenii
Lumea la zi

Legătura dintre prima doamnă a Ucrainei și China. Paralelă între două discursuri despărțite de opt decenii

Legătura dintre prima doamnă a Ucrainei și China. Paralelă între două discursuri despărțite de opt decenii
sursă foto: theguardian.com

Prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, s-a aflat la Washington DC săptămâa trecută, unde a cerut Congresului Statelor Unite ale Americii (SUA) să trimită mai multe sisteme de apărare în țara sa. Zelenska susține că armata ucraineană are nevoie de ajutor pentru a face față invaziei ruse, relatează CNN.

„În timp ce Rusia ucide, America salvează”, a afirmat soția lui Volodimir Zelenski, potrivit sursei mai sus citate. „Din păcate, războiul nu s-a încheiat, teroarea continuă și fac un apel către voi toți, în numele celor care au fost uciși, în numele acelor oameni care și-au pierdut brațele și picioarele, în numele celor care sunt încă în viață și sănătoși, și cei care își așteaptă familiile să se întoarcă de pe front. Cer ceva ce nu aș vrea să cer niciodată, cer arme”.

Olena Zelenska a fost un personaj care nu s-a implicat în politică până la începerea conflictului dintre Ucraina și Rusia. La câteva luni distanță, aceasta a ajuns să vorbească în fața Congresului American în numele poporului ucrainean, fiind prima soție a unui lider străin de stat care se adresează instituției, scrie hotnews.ro. „Ajutați-ne să punem capăt terorii împotriva Ucrainei”, se adreseză aceasta parlamentarilor din Washington DC.

Ce legătură are Olena Zelenska cu China?

Ei bine, cu aproape 80 de ani în urmă, la data de 18 februarie 1943, Soong Mei-ling, prima doamnă a Republicii Chineze și soția premierului (la acea vreme, nu a președintelui) Chiang Kai-shek, s-a adresat Congresului Ameican și a cerut lumii întregi „să susțină o pace durabilă care să justifice sacrificiile și suferințele victimelor agresiunii”.

Aceasta a vorbit atunci despre războiul chino-japonez dintre anii 1930-1940, când Republica Chineză s-a aflat sub militarismul de la Tokyo, după ce trupele japoneze au lansat un război total împotriva Chinei în 1937. La acea vreme, restul națiunilor de pe planetă nu dădeau nicio șansă acesteia din urmă.

China și atitudinea față de Ucraina

În acest sens, fostul CEO al Citibank Ucraina, Steven Fisher, scrie într-un editorial publicat pe kyivpost.com că: „Brutalitățile rusești din Bucha, Mariupol și nenumărate alte orașe și sate din Ucraina nu au lovit un nerv în conștiința Chinei”. Aceste se arată critic față de atitudinea adoptată de Beijing în timpul conflictului militar dintre Rusia și Ucraina și este de părere că China ar trebui să-și amintească istoria atunci când își analizează viitoarea relație cu Ucraina.

„China a uitat tragediile întâmplate pe teritoriul său, cum ar fi <Tragedia de la Nanjing>, care a început la 13 decembrie 1937, când armata japoneză a masacrat cel puțin 200.000 de cetățeni chinezi timp de șase săptămâni și a comis alte atrocități, cum ar fi violuri în masă, jaf și incendiere”, a adăugat Steven Fisher.