Legea ”anti-Gandhi” scoate Italia în stradă. Giorgia Meloni, acuzată de autoritarism

Giorgia Meloni se confruntă cu probleme serioase în Italia. La aproximativ o lună după ce Peninsula a fost aproape paralizată de grevele din sistemul de transport în public, italieii ies din nou în stradă, nemulțumiți de politicile retrictive pe care Guvernul de la Roma le implementează.

Camera inferioară a Parlamentului italian a aprobat un nou proiect de lege, care prevede închisoare de până la doi ani pentru activiștii de mediu care obstrucționează drumurile și căile ferate. Dacă va fi aprobată și de Senat, opozanții susțin că legea va interzice efectiv protestele de stradă în Italia.

Giorgia Meloni, din ce în ce mai criticată

Pentru guvern, care a majorat deja la 60 000 EUR pedepsele pentru deteriorarea operelor de artă în urma protestelor climatice înalt de la Fântâna Trevi din Roma și de la „Nașterea lui Venus” a lui Botticelli, este o modalitate de a preveni demonstrații precum cele din Torinia de la Summitul G7.

Amintin că în luna aprilie, protestatarii au blocat o autostradă și au incendiat fotografii ale liderilor mondiali. Dar noile restricții incluse în proiectul de lege prevede pedepse pentru cei care opun rezistență poliției de până la opt ani de închisoare. Motiv pentru care proiectul de lege a fost supranumit legea „anti-Gandhi”.

Subsecretarul Ministerului de Interne, Nicola Molteni, a respins criticile aduse acestei măsuri, declarând pentru POLITICO că acest guvern a garantat dreptul la protest „mai mult decât oricare altul”. „Acest guvern nu a refuzat niciodată permisiunea sau nu a interzis niciun protest, cu excepția cazului în care acesta risca să pună în pericol ordinea publică a țării noastre”, a spus oficialul italian.

Guvernul italian, acuzat de tendințe autoritariste

Nicola Molteni a mai precizat că dreptul de a protesta nu trebuie să împiedice ”drepturile altora de a lucra, de a avea transport, de a avea servicii de urgență. Acest lucru intră într-un perimetru de ilegalitate care nu poate fi tolerat”. Scena politică din Italia se contfruntă cu scandaluri politice și mai puțin politice.

De exeplu, Giorgia Meloni are de negociat bugetul Italiei, asta în timp ce Europa strânge cureaua, iar pe plan intern un scandal sexual în care a fost implicat un memru al Guvernului clintește încrederea Executivului de la Roma. Pe fondul acestui context, susțin analiștii politici, cabinetul Meloni apelează la diferite tertipuri pentru a distrage atenția opiniei publice de la adevăratele probleme ale statului italian, iar , legea „anti-Gandhi” este unul din trucurile folosite pentru a distrage atenția alegătorilor.

„Acest guvern se îndreaptă într-o direcție represivă, limitând protestele pașnice și disidența și împingând Italia într-o direcție în afara perimetrului unei democrații liberale, spre o democrație în stilul lui Orbán”, a declarat Laura Boldrini, fost speaker și deputat al Partidului Democrat de centru-stânga.

Giorgia Meloni pune accentul pe securitate

Prima lege adoptată de guvernul Meloni după preluarea puterii în 2022 a vizat rave-urile ilegale, pedepsind organizatorii cu până la șase ani de închisoare. De atunci, Giorgia Meloni a facilitat încarcerarea adolescenților, a femeilor însărcinate și a mamelor cu nou-născuți.

De asemenea, a introdus detenția automată pentru migranți și a limitat drepturile LGBTQ+, permițând accesul organizațiilor pro-life în clinicile de avort. Nu în ultimul rând, Guvernul de la Roma a interzis și maternitatea surogat și a refuzaat certificatele de naștere pentru copiii părinților homosexuali,  potrivit publicației POLITICO.

Asociația Antigone, care apără drepturile persoanelor încarcerate, a declarat: „Guvernul a decis să gestioneze problemele sociale în cel mai iliberal mod posibil, folosind sistemul penal, mai degrabă decât dialogul și resursele pe care le-ai aștepta într-o democrație cu stat de drept.”

”Legea anti-Gandhi” scoate oamenii în stradă

Înainte de introducerea proiectului de lege anti-Gandhi, Giorgia Meloni a declarat că securitatea este prioritatea sa numărul unu. Securitatea „este condiția prealabilă pentru creștere și investiții” și protejează persoanele în vârstă și fragile, a explicat Molteni.

Cu toate acestea, Riccardo Noury de la Amnesty International a declarat pentru sursa citată că proiectul de lege de săptămâna trecută întărește maxima conform căreia „pentru a oferi securitate, trebuie să renunți la drepturi”. Protestatarii ecologiști se simt deosebit de hărțuiți de guvern, care i-a etichetat în mod repetat pe militanți drept „eco vandali” și a valorificat puternicele puteri de investigare antimafia ale Italiei pentru a monitoriza activiștii.

Giacomo Baggio, din grupul de protest pentru climă Last Generation, se confruntă cu o interdicție de a părăsi orașul său de reședință timp de doi ani, în așteptarea unei audieri în octombrie, după ce a depus o plângere împotriva poliției pentru agresiune în timpul unui protest. Lara Ghiglione, secretar al sindicatului CGIL, a declarat că guvernul este incapabil să răspundă nevoilor reale ale cetățenilor, introducând în schimb măsuri represive care indică o „derivă autoritară.”

Pilonii care se prăbușesc

În ciuda angajamentului public al premierului Giorgia Meloni față de democrație în străinătate, acțiunile sale în țară au stârnit îngrijorări cu privire la erodarea principiilor democratice. Nu numai dreptul de a protesta, ci și libertatea presei, independența justiției și chiar limitele puterii executive.

În raportul său din iulie privind statul de drept, Comisia Europeană și-a exprimat îngrijorarea cu privire la libertatea presei, îndemnând Italia să reia reformele pentru a proteja mai bine sursele jurnaliștilor și pentru a asigura finanțarea mass-media publice.

Recomandara urmează preluării de către guvern a companiei publice de radiodifuziune RAI, ai cărei jurnaliști acuză guvernul de „control sufocant”. În replică, Giorgia Meloni i-a atacat pe jurnaliștii de stânga. Judecătorii și procurorii au fost atacați, guvernul i-a criticat pe procurorii care au cerut o pedeapsă de șase ani de închisoare pentru viceprim-ministrul Matteo Salvini pentru criza migranților.

Reforma constituțională propusă de Giorgia Meloni

Asociația Națională a Magistraților a declarat că atacurile au fost „o încălcare deschisă a principiului separării puterilor … au ignorat normele care reglementează procesele, subminând încrederea în instituțiile democratice și punând o presiune nejustificată asupra judecătorilor”.

Giorgia Meloni a propus, de asemenea, o reformă constituțională pentru a permite alegerea directă a prim-ministrului care, dacă va fi aprobată printr-un referendum, ar concentra și mai multă putere asupra sa. Este o tendință care nu este pe placul deputatului de opoziție Boldrini.

„Când guvernul preia controlul asupra televiziunii publice RAI, când încearcă să reducă libertatea presei și libertatea sistemului judiciar, când majoritatea de extremă dreaptă aprobă așa-numita lege a securității și când drepturile civile sunt reduse… trebuie să ne întrebăm dacă mai suntem într-o democrație liberală”, a declarat Boldrini, potrivit Politico.