Patronatul Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA) cere Ministerului Sănătății să adopte cât mai repede Normele de aplicare a Legii suplimentelor alimentare 56/2021 pentru a clarifica modul de implementare, a înlătura neconcordanțele între prevederile legii și situația din piață și a elimina piedicile în activitatea operatorilor din acest domeniu și efectele negative asupra consumatorilor.
PRISA atrage atenția că au trecut mai mult de doi ani de la publicarea legii în Monitorul Oficial (31 martie 2021) și aceste norme nu au fost adoptate, deși Ministerul Sănătății era obligat să le înainteze și să fie aprobate până la 1 iunie 2021. Potrivit articolului 15 din lege, “în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Sănătăţii elaborează normele tehnice pentru fabricarea, comercializarea şi utilizarea suplimentelor alimentare, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului”.
Beneficii
O consecință apărută după publicarea acestei legi este că Serviciul Naţional pentru Plante Medicinale, Aromatice şi Produse ale Stupului (SNPMAPS) din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA București nu a mai notificat
suplimentele alimentare ce conțin vitamine/minerale și botanice sau alte ingrediente, conform legislației anterioare, deși normele nu au fost publicate.
„Stoparea notificărilor la IBA București a creat un flux mai mare de dosare de notificare ce trebuie prelucrate de către Centrele regionale de sănătate publică din Iași, Cluj Napoca și Timisoara, aspect care a determinat prelungirea termenelor de obținere de către operatori a avizelor pentru punerea pe piață a unor produse noi, limitând astfel accesul consumatorilor la suplimente alimentare inovatoare”, a declarat Gerald Flintoacă-Filip, Secretar general PRISA.
În plus, legea conține o serie de articole care aduc modificări ce ar trebui implementate prin normele metodologice de aplicare. Companiile care activează pe piața suplimentelor alimentare au nevoie de clarificări în ceea ce privește avizarea plantelor, publicitatea, dar și pe alte articole din această lege, astfel încât să fie aplicate corespunzător cu realitățile din piață.
O lege mai practică
Concret, dacă ne referim la publicitatea suplimentelor alimentare, prin OUG 83/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact în domeniul sănătăţii, avizarea materialelor publicitare a fost eliminată, la propunerea temeinic motivată a PRISA.
Această măsură ar fi implicat o dublare a procesului de verificare a informațiilor prezente pe etichetă, etichetă aprobată tot de Centrele Regionale de Sănătate Publică în cadrul procesului de notificare, conform Legii 56/2021. Cu toate acestea, în prezent se încearcă o reintroducere a acestei duble avizări a materialelor publicitare, prin proiectul de lege al OUG 83/2022, care nu ar face decât să îngreuneze suplimentar activitatea comercială, în defavoarea industriei de suplimente, dar și a consumatorilor.
Într-un dialog deschis
„În cei doi ani de la intrarea legii în vigoare, PRISA a purtat un dialog deschis cu autoritățile, oferind suport prin experții săi pentru a se elabora și publica aceste norme respectând legislația din România și cea europeană. PRISA apreciază că piața suplimentelor alimentare este deja suprareglementată și susține că normele europene în domeniu sunt acoperitoare. Spre exemplu, privind comunicarile comerciale, PRISA nu susține suprareglementarea domeniului și avizarea publicității, asa cum propune Legea de aprobare a OUG 83/2022 care modifică legea 56/2021.
Publicitatea suplimentelor alimentare nu este avizată în niciuna din țările Uniunii Europene și nici în alte părți ale lumii”, mai adaugă Gerald Flintoacă-Filip. Totodată, articolul 5 din aceeași lege ajută atât companiile în realizarea comunicarilor, cât și autoritatile de control în analiza și aplicarea mai rapidă a sancțiunilor, deoarece comunicările trebuie să conțină doar informații aprobate de autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale și europene în vigoare.
Un ritm mai accelerat
Eliminarea inadvertențelor și simplificarea procedurilor de avizare pot fi realizate prin normele de aplicare a legii și ar duce la o mai bună funcționare a pieței suplimentelor alimentare, în beneficul companiilor din domeniu dar si al consumatorilor, consideră patronatul. Mii de studii dovedesc că suplimente alimentare au roluri importante în organismul uman, validate de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și contribuie astfel la susținerea sănătății.
De aceea, PRISA susține publicarea cât mai rapidă a normelor Legii suplimentelor alimentare pentru mai multă claritate privind introducerea pe piață a acestei categorii de produse în România și este deschisă oricarui tip de verificare și monitorizare produselor puse în piață, care este în interesul industriei și al consumatorilor.
Despre PRISA
Patronatul Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA) a fost înființat în anul 2000, ca prima asociație în domeniul suplimentelor alimentare, iar din 2011 funcționează ca patronat. Obiectivele PRISA sunt de a promova și educa populația și personalul medical despre importanța și aspectele benefice ale suplimentelor alimentare. În ceea ce privește autoreglementarea, PRISA a elaborat și aprobat două coduri: Codul de etică și Codul privind bunele practici în etichetarea și publicitatea suplimentelor alimentare.
PRISA colaborează atât cu Ministerul Sănătății (MS), Institutul pentru Bioresurse Alimentare (IBA), Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), Consiliul Român pentru Publicitate (RAC) pentru a asigura implementarea legislației privind suplimentele alimentare și pentru a se asigura că informațiile transmise consumatorilor, pacienților sunt oneste, fundamentate și respectă legislația în vigoare. Piața suplimentelor alimentare din România a fost în 2023 de 790 milioane de euro, conform companiei de cercetare Cegedim.
