Infofinanciar > Esential > Leonardo Badea: „BNR a creat deja o structură care să analizeze atât oportunitatea, cât și modalitatea de emitere a CBDC”
Esential

Leonardo Badea: „BNR a creat deja o structură care să analizeze atât oportunitatea, cât și modalitatea de emitere a CBDC”

Leonardo Badea, viceguvernator BNR, sursă foto arhiva personală
Leonardo Badea, viceguvernator BNR, sursă foto arhiva personală

Leonardo Badea, viceguvernator al Băncii Naționale a României, a explicat ce sunt monedele digitale emise de bănci centrale (CBDC) și care sunt principalele lor avantaje și dezavantaje, într-un interviu oferit Revistei Capital cu ocazia suplimentului de digitalizare.

Încrederea și cunoașterea sunt cuvintele cheie pentru orice scenariu de implementare a unei CBDC, este de părere Leonardo Badea, viceguvernator BNR. „Încrederea se bazează pe cunoaștere. Informația de calitate, din surse responsabile este vitală. Delimitarea de conceptul controversat de criptoactive este și ea esențială în construirea încrederii. Tocmai de aceea este de mare importanță ca populația să înțeleagă exact conținutul instrumentelor financiare pe care le utilizează și aici intervine și necesitatea creșterii nivelului de educație financiară”.

Cum ați putea defini pentru cititorii noștri conceptul de monedă digitală emisă de băncile centrale?

Leonardo Badea: Emisă și deci garantată de o bancă centrală, o monedă digitală beneficiază, în mod evident, de încrederea băncii centrale respective. O astfel de monedă – CBDC (central bank digital currency) reprezintă o variantă digitală a unei monede fiduciare și prezintă, în principal, proprietățile și avantajele acesteia. În același timp, dincolo de funcțiile și proprietățile monedei clasice, o CBDC ar avea atuurile presupuse de formatul digital. Printre cele mai importante, amintesc scăderea costurilor și creșterea vitezei de realizare a tranzacțiilor. De asemenea, CBDC este o variantă care ar putea aduce o eficiență superioară în transferurile internaționale. Utilizarea acestei monede ar fi facilă, garantarea de banca centrală aducând după sine încrederea și acceptarea din partea persoanelor fizice și a comercianților, astfel încât CBDC ar fi un mijloc de plată, în același fel în care și moneda clasică este un mijloc de plată. Și de fapt, așa cum am mai exprimat deja în mod public, se poate ca într-o primă fază, CBDC să fie proiectată pentru a suplini exclusiv bancnotele și monedele materializate, iar într-o etapă ulterioară, să îndeplinească și alte funcții rezervate în prezent monedei scripturale.

Care sunt principalele avantaje și dezavantaje ale acestui sistem din perspectiva dvs.?

Leonardo Badea: În primul rând, transformarea digitală schimbă regulile și pătrunde în toate sectoarele de activitate și în toate aspectele vieții sociale. Așadar, putem admite că lansarea de monedă digitală de către băncile centrale se va impune ca un imperativ în simplificarea procesului de utilizare a banilor într-o economie digitală. Lumea se schimbă, iar sistemul monetar se va schimba în consecință. Probabil că principalele avantaje rezultă din tehnologia Distributed Ledger Technology (DLT), care ar putea fi aplicată cu succes în cazul CBDC. Această tehnologie ar schimba radical modul de funcționare a sistemului financiar, reprezentând o alternativă descentralizată la mecanismele clasice, centralizate. Cel mai clamat atu al tehnologiei DLT este securitatea, alături de alte beneficii cum sunt costurile reduse sau larga accesibilitate. Există, în schimb, și o serie de dezavantaje ce rezultă din posibila manifestare a unor riscuri. Concret, din analizele care s-au făcut până acum, au rezultat patru categorii de riscuri majore:

  1. Riscuri de natură economică, și anume, potențiala afectare a politicii monetare, care ar putea fi expusă riscului inflaționist.
  2. Riscuri de natură financiară, în principal, riscul cursului de schimb și riscuri operaționale.
  3. Riscuri cyber, reprezentate de atacuri cibernetice care ar perturba tranzacțiile și ar diminua credibilitatea sistemului.
  4. Riscuri privind încălcarea drepturilor personale, care ar putea transforma CBDC-urile în instrumente de supraveghere și control.

Cred că pentru reducerea riscurilor este esențială proiectarea cu responsabilitate a unei CBDC și, pe cât posibil, având deja în vedere posibile scenarii negative. Cred, de asemenea, că o arhitectură stratificată ar fi o abordare inspirată, cu CBDC la nivelul de bază, urmat de nivelul al doilea alcătuit din banii digitali emiși de băncile comerciale și un al treilea nivel format din aplicațiile comerciale (portofele, aplicații, gateway-uri, dispozitive etc.), în care sunt încorporate plățile. Concluzionând, ceea ce trebuie avut în vedere acum, și cred că aceasta este în prezent preocuparea diferitelor instituții și organisme internaționale cu responsabilități în domeniu, este găsirea soluției optime de implementare care să permită băncilor centrale să maximizeze avantajele acestei tehnologii, fără a afecta îndeplinirea obiectivelor asumate, și anume, menținerea stabilității prețurilor și asigurarea stabilității financiare.

Din informațiile pe care le dețineți, există în România proiecte sau discuții despre implementarea unor programe pilot sau experimentale legate de monedele digitale?

Leonardo Badea: Da, există preocupări, atât în cadrul BNR, cât și în mediul privat. BNR a creat deja o structură care să analizeze atât oportunitatea, cât și modalitatea de emitere a CBDC. În acest moment, ne aflăm în faza de cercetare a pieței și se urmăresc atent evoluțiile băncilor centrale care au inițiat astfel de proiecte, precum și  abordările autorităților europene. Reprezentanți ai BNR participă în cadrul BIS Innovation Hub Network Team, BIS (Bank for International Settlements) având numeroase studii, rapoarte și proiecte privind CBDC. De asemenea, urmărim abordarea ECB (European Central Bank) în această chestiune, existând și aici numeroase propuneri și luări de poziție privind posibila introducere a unui euro digital. Desigur că un demers de o asemenea anvergură va implica în cel mai profund mod activitatea unei bănci centrale, responsabile prin mandatului său de menținerea stabilității prețurilor. De asemenea, comunicarea este esențială pentru păstrarea încrederii populației în moneda națională, indiferent de forma acesteia. La acest moment, din cunoștințele mele, în mediul privat există o inițiativă foarte recentă prin care se dorește înființarea unui laborator CBDC, care să analizeze posibilitatea introducerii unui leu digital, inițiativă la care BNR a fost invitată să ia parte.

Există anumite condiții/cerințe tehnice pe care o bancă centrală trebuie să le îndeplinească pentru a putea emite monede centrale? Ne puteți explica procesul tehnic din spate?

Leonardo Badea: Nu este vorba atât de condiții tehnice, cât de asigurarea premiselor pentru a evita un impact negativ asupra sistemului financiar. În privința implementării efective, există diverse abordări, tocmai acestea fac obiectul numeroaselor studii și proiecte pilot despre care am amintit anterior. În principiu, un sistem CBDC ar trebui să conțină aceleași elemente constitutive și să aibă aceleași funcții ca și sistemele clasice de plăți. De asemenea, ar exista instrumente, reguli, proceduri pentru reglementarea sistemului, așa cum există și în cazul sistemelor clasice. Este evident că discutăm de o întreagă arhitectură care ar trebui proiectată și implementată pentru funcționarea sistemului.

Conform lui Auer și Boehme (2020), principalele scenarii de lucru gravitează în jurul relației dintre băncile centrale și utilizatorii finali. Astfel, în funcție de reglementările specifice, între banca centrală emitentă de CBDC și utilizatorul final (persoană fizică sau juridică), ar putea interveni o serie de intermediari, care pot fi bănci și/sau companii fintech, cu alte cuvinte un sistem foarte apropiat de cel clasic, utilizat în prezent. Un alt scenariu presupune ca întregul sistem să fie operat de banca centrală, scenariu care implică deschiderea de conturi individuale de către utilizatorii finali la băncile centrale. Ambele scenarii prezintă avantaje și dezavantaje. Se discută de asemenea, și de un scenariu hibrid, o combinație între cele două scenarii anterioare. Repet, există abordări diverse care implică o analiză lucidă și reglaje fine, de aceea această perioadă de analize, studii și proiecte pilot este absolut esențială.