Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan a semnalat duminică, 24 septembrie, o schimbare majoră de politică externă. Cu precădere în raport cu Rusia. Asta se întâmplă acum ca urmare a refuzului Moscovei de a intra în cel mai recent conflict din Nagorno-Karabah.
Pashinyan a declarat națiunii, printr-un mesaj public, într-un important discurs televizat, că actualele alianțe externe de securitate ale fostei republici sovietice sunt „ineficiente” și „insuficiente”. El a adăugat că Armenia ar trebui să se alăture Curții Penale Internaționale (CPI). Această instituție a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin pentru acțiunile sale în Ucraina.
Lepădarea de Rusia
„Sistemele de securitate externă în care este implicată Armenia sunt ineficiente. Mai ales atunci când vine vorba de protejarea securității noastre și a intereselor naționale ale Armeniei”, a declarat premierul Pashinyan. Discursul său a fost difuzat la doar câteva zile după ce Azerbaidjanul a revendicat controlul deplin asupra Nagorno-Karabah. Totul s-a întâmplat într-o ofensivă fulger care a forțat teritoriul separatist etnic armean să ceară pacea.
Aparenta capitulare a separatiștilor ar putea marca sfârșitul unui conflict între rivalii creștini și musulmani din Caucaz. Această problemă conflictuală a făcut ravagii în ultima perioadă. Însă situația nu este una proaspăt apărută, ci durează încă de la sfârșitul URSS. Armenia este membră a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), un grup dominat de Rusia și format din șase state post-sovietice.
Mesajul Rusiei
Grupul se angajează să protejeze alți membri care sunt atacați. Însă acum Rusia este împotmolită în războiul din Ucraina și a devenit tot mai izolată pe scena internațională.
Oficiali de la Moscova au susținut că Erevanul însuși a recunoscut regiunea disputată ca parte a Azerbaidjanului. Tocmai din acest motiv, mesajul Rusiei a fost că refuză să vină în ajutorul Armeniei, scrie The Moscow Times.
