Aflat pe picior de plecare, Mario Draghi insistă ca Italia să-şi confirme sprijinul de nezdruncinat pentru cauza ucraineană. Dacă Giorgia Meloni îşi afişează loialitatea faţă de tabăra atlantistă, Matteo Salvini şi Silvio Berlusconi dau dovadă de ambiguitate cu „prietenul lor Putin”.
Italia îşi pregăteşte întoarcerea din vacanţă şi Mario Draghi plecarea. Exact peste o lună, alegerile legislative anticipate vor pune capăt experimentului guvernului lui de uniune naţională.
„Italia va reuşi, oricare va fi viitorul guvern, să depăşească dificultăţi care par astăzi de nedepăşit”, a spus Mario Draghi. El a amintit gravitatea crizei energetice insistând pe „necesitatea de a fi total independenţi de gazul rusesc până în 2024”. Se referă în amănunt la tensiunile geopolitice ale momentului.
Sprijin de nezdruncinat pentru Ucraina
„Ucraina este o ţară liberă, suverană şî democratică ce a fost atacată rutal de Rusia”, a insistat preşedintele consiliului. Sprijinul dat Kievului trebuie să rămână total. De la începutul invaziei ruse. Italia îi furnizează arme şi ajutor umanitar alăturându-se măsurilor de sancţiuni adoptate contra Moscovei. O poziţie care ar putea evolua dacă coaliţia de dreapta, rusofilă şi mare favorită în sondaje, ar ajunge la putere.
Giorgia Meloni, liderul partidului Fratelli d’Italia, afişează o loialitate perfectă faţă de tabăra atlantistă. Nu la fel stau lucrurile cu aliaţii săi, Silvio Berlusconi şi Matteo Salvini. Primul are o prietenie de multă vreme cu Vladimir Putin şi al doilea nu a ascuns niciodată admiraţia sa pentru preşedintele rus. Matteo Salvini estimează că „sancţiunile economice contraMoscovei penalizează mai mult UE decât Rusia, al cărei excedent comercial este de 70 de miliarde de dolari. UE ar trebui să-şi pună întrebări în legătură cu utilitatea lor”.
Ingerinţe ruseşti în viaţa politică italiană
Mai ales legăturile Ligii cu puterea rusă ridică multe întrebări. În trecut, partidul a încercat să obţină finanţări de la Kremlin. Puţin după începutul conflictului din Ucraina, Matteo Salvini s-a întâlnit cu diplomaţi ruşi pentru a discuta despre situaţia politică italiană şi intenţiona meargă la Moscova, după care a renunţat.
Oficial pentru a lucra la un plan de pace. O diplomaţie paralelă facută fără ştirea lui Mario Draghi. Aceste dezvăluiri făcute în această vară în cotidianul la Stampa au iscat o vie controversă, alimentată de declaraţiile fostului preşedinte Dmitri Medvedev. Pe 18 august, el îi îndemna pe europeni să-şi „pedepsească” guvernele „proaste”.
Ministrul afacerilor externe, Luigi Di Maio, a denunţat „o ingerinţă a Rusiei. În opinia lui Enrico Letta, Moscova încearcă să „schimbe poziţia politicii externe italiene care, de la început, este foarte clar alături de UE şi NATO”. Liderul Partidului Democrat insistă să se şteargă orice ambiguitate privind poziţia internaţională a Italiei, percepută ca veriga slabă a Alianţei Atlantice în Europa. „E limpede că alegerile din 25 septembrie vor clarifica şi asta”.
