Reuniunea a peste 40 de lideri europeni în Moldova, joi, 1 iunie, a fost un eveniment simbolic în ochii lui Vladimir Putin – un semn al angajamentului colectiv de a-și da mâna împotriva Moscovei. Este, de asemenea, un risc major. La propriu și la figurat, cel de-al doilea summit al așa-numitei Comunități Politice Europene are loc în curtea din spate a Rusiei, o regiune pe care Putin o consideră parte a sferei de influență a Moscovei. Acest lucru face ca intrarea și ieșirea câtorva zeci de lideri mondiali să nu fie o sarcină ușoară.
Republica Moldova și-a închis spațiul aerian pe durata summitului, iar avioanele de supraveghere ale NATO vor fi cu ochii în patru – un semn din cap la amenințarea constantă a incursiunilor rusești. Accesul la aeroportul principal a fost restricționat – o recunoaștere a nenumăratelor alerte false cu bombă de acolo de la începutul războiului. Iar majoritatea liderilor nu vor rămâne peste noapte – preferând să își reducă vizita la minimum.
Cum gestionează Europa criza Moldovei
Aceste măsuri ilustrează sarcina dificilă a Europei, care încearcă să includă o comunitate mai largă de țări. În mod inevitabil, acest demers implică o incursiune directă într-o mare de amenințări, dar și oferte, din partea Rusiei. Moldova, o țară ex-sovietică de 2,6 milioane de locuitori, situată între UE și Ucraina, este un prim exemplu.
Sub conducerea președintelui pro-occidental Maia Sandu, această țară a încercat să se îndrepte spre aderarea la UE. Dar se luptă, de asemenea, cu amenințări multiple din partea Rusiei, nu numai în regiunea separatistă Transnistria, ci și printr-un baraj constant de atacuri asupra democrației, aprovizionării cu energie și comunicațiilor. Sandu a declarat chiar că Moldova a dejucat recent o tentativă de lovitură de stat susținută de Rusia.
Acest lucru face ca locația summitului să fie „un semnal că Moldova contează”, a declarat ministrul moldovean de externe pentru POLITICO înainte de summit. Aceasta arată „că întregul continent este alături de Moldova și Ucraina în această perioadă dificilă din istoria europeană”, a adăugat el. Summitul de o zi de joi este cel mai mare eveniment internațional găzduit vreodată de Moldova, care și-a declarat independența față de Uniunea Sovietică în 1991. Potrivit Anastasiei Pociumban, cercetător la Consiliul German pentru Relații Externe, summitul reprezintă un demers „fără precedent” pentru această țară.
Între risc și beneficii
„Este o provocare, dar și o mare oportunitate de a pune în valoare Moldova. Este un mare efort pentru administrație, deoarece guvernul se confruntă cu atât de multe probleme și crize în același timp”, a declarat Pociumban. Moldova a depășit măsurile de securitate obișnuite pentru acest eveniment – în parte din cauza poziției geografice precare a țării, cocoțată pe marginea Mării Negre, la granița cu Ucraina și cu soldați ruși staționați la doar 50 de kilometri de capitală.
În plus față de restricțiile aviatice, țara îi blochează practic pe rezidenții din apropierea Castelului Mimi, o cramă aleasă în mod strategic pentru a găzdui summitul la 35 de kilometri de capitala Chișinău. Localnicilor li s-a cerut să aibă permise speciale pentru a ieși din casele lor cât timp liderii sunt prin preajmă, iar moldovenii au primit o zi de sărbătoare. De asemenea, jurnaliștilor li se permite să se deplaseze la Castelul Mimi doar cu două trenuri special închiriate, care pleacă la ora 6.00 și 6.30 de la gara centrală din Chișinău.
„Este o ilustrare a ceea ce moldovenii trebuie să înfrunte în fiecare zi, trăind sub presiunea zilnică a rușilor”, a declarat Anne Genetet, deputat francez din partea partidului Renașterea al președintelui francez Emmanuel Macron, unul dintre primii susținători ai CPE. „Dificultățile ilustrează de ce este atât de important să îi ajutăm”.
Motivele pentru care nu au venit toți liderii europeni
Scara summitului în sine este, de asemenea, mai mică decât cea a reuniunii inaugurale a Comunității Politice Europene de la Praga de anul trecut. Acest lucru se datorează în parte din motive de securitate și în parte este rezultatul limitării resurselor. Unele delegații sunt nevoite să sosească cu avioane mai mici decât de obicei, de exemplu, din cauza capacității limitate a aeroportului (miercuri, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a anulat complet).
În spatele scenei, capitalele occidentale și UE au oferit, de asemenea, consiliere Republicii Moldova cu privire la orice, de la securitatea comunicațiilor până la măsurile anticorupție, potrivit lui Popescu și oficialilor francezi. Iar Franța a trimis mai multe delegații în Moldova pentru a ajuta la pregătiri, a precizat Elysée. Cu toate acestea, mulți dintre cei implicați în pregătirile pentru summit au minimalizat riscurile de securitate implicate de organizarea reuniunii.
„Există un [nivel] natural de alertă și o observație de securitate, ca la orice summit, dar cu o atenție deosebită având în vedere regiunea în care are loc [summitul]”, a declarat un oficial de la Elysée într-un briefing cu presa. „Am făcut ceea ce a fost necesar pentru a-i ajuta pe moldoveni să asigure securitatea summitului”. Popescu, de asemenea, a remarcat că ”atacurile hibride s-au intensificat în ultimul an și jumătate”, dar a insistat că Moldova „a fost obișnuită să reziste la acest tip de presiuni de mulți ani”.
Liniște în Moldova?
Pentru summit, a adăugat el, „am colaborat îndeaproape cu partenerii noștri pentru a asigura un spectru complet de securitate pentru toți liderii care se vor afla pe teritoriul nostru. Suntem foarte încrezători că summitul va avea loc într-o atmosferă calmă și sigură”.
Dificultățile logistice implicate în organizarea summitului sunt, într-un fel, o metaforă pentru luptele pe care le-a întâmpinat Moldova pe drumul său către o posibilă aderare la UE.
După ani întregi de eforturi pe calea aderării la UE, în iunie anul trecut, Moldovei i s-a acordat în mod oficial statutul de candidat, alături de Ucraina. Cel mai înalt diplomat al UE, Josep Borrell, a reafirmat miercuri aspirațiile țării, vorbind la inaugurarea unei noi misiuni civile a UE la Chișinău. UE și Moldova sunt pe aceeași lungime de undă, a insistat el.
Moldova, mai aproape de UE ca niciodată
Cu toate acestea, persistă îngrijorări cu privire la aptitudinea Moldovei de a deveni membră a UE – nu în ultimul rând, necesitatea de a reforma sistemul judiciar și instituțiile statului și de a lupta împotriva corupției, priorități pentru Sandu de când a fost aleasă mai întâi ca prim-ministru în 2019 și apoi ca președinte în anul următor. Deși Moldova dorește ca negocierile de aderare să înceapă până la sfârșitul anului, acest termen ar putea fi nerealist pentru unele țări.
Dar unii cred că summitul de joi ar putea schimba mentalitățile. În special, va fi pentru prima dată când mulți dintre lideri vor vizita Moldova. „Summitul ar putea să ne deschidă ochii”, a declarat Vadim Pistrinciuc, fost membru al parlamentului moldovean și ministru al guvernului, în prezent la Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS) „În cele din urmă, modul în care Moldova – și, desigur, Ucraina în special – a rezistat provocărilor din ultimul an sau mai mult a fost revelator. Mulți oameni au fost foarte pesimiști atunci când Rusia a invadat.”
Moldova speră că această bunăvoință incontestabilă va avea ca rezultat unele rezultate de la summitul de joi – poate inclusiv mai multe promisiuni de cooperare energetică între UE și Moldova, în timp ce țara continuă să își reorienteze aprovizionarea cu gaze naturale departe de Rusia. Bruxelles-ul a luat deja măsuri pentru a-l sancționa pe oligarhul moldovean pro-rus Ilan Șor săptămâna aceasta – o solicitare de mult timp a guvernului moldovean.
Dar, în ceea ce privește chestiunea mai importantă a aderării la UE, este puțin probabil ca Moldova să primească joi răspunsul pe care și-l dorește. Este posibil ca verdictul să nu vină până în decembrie, când liderii UE vor reveni la problema delicată a statutului de membru pentru Ucraina și Moldova.
