Xi Jinping a avut câteva săptămâni foarte aglomerate. De la sfârșitul lunii trecute, liderul chinez a găzduit șefi de stat și șefi de guvern din Spania, Singapore, Malaezia, Franța, Uniunea Europeană și Brazilia.
Este un ritm neobișnuit de activitate diplomatică care vine în contextul în care țările se uită la Beijing în timp ce economia globală se zbate în urma pandemiei și a războiului din Ucraina.
Vineri, lista s-a mărit pentru a-l include pe președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva, care este așteptat să semneze o serie de acorduri bilaterale cu Xi. Președintele brazilian a sosit, la fel ca mai mulți adintre liderii dinaintea sa, cu speranța de a face progrese pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina.
Beijingul recuperează timpul pierdut
Dar pentru Xi Jinping, această rotativă de lideri în vizită – într-o țară care a refuzat să condamne invazia rusă – este o oportunitate de a-și afirma viziunea pentru o ordine globală care nu este dictată de regulile americane și de a riposta la amenințările percepute.
Acest lucru este deosebit de urgent pentru liderul chinez acum, spun observatorii. Trei ani de diplomație restrânsă din cauza controalelor stricte impuse de pandemia de Covid-19, împreună cu provocările economice, concurența cu Statele Unite și îngrijorările europene în creștere cu privire la politica externă a Beijingului l-au lăsat pe Xi sub presiune pentru a acționa.
„(Liderii chinezi) cred că a sosit momentul ca China să își facă planurile strategice”, a declarat Li Mingjiang, profesor asociat de relații internaționale la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore.
„Un rezultat potențial bun este slăbirea alianțelor americane… așa că de aceea vedem eforturi destul de intense depuse de Beijing pentru a încerca să stabilizeze și să îmbunătățească relațiile cu țările europene și, de asemenea, pentru a încerca să îmbunătățească și să consolideze cooperarea cu economiile emergente”, a precizat Mingjiang.
Xi încearcă să își impună viziunea globală
În timp ce liderii mondiali se întorc la Beijing, în ciuda preocupărilor internaționale legate de relația tot mai strânsă dintre China și Rusia și de manevrele de intimidare a Taiwanului, Xi a folosit ocazia pentru a insera în conversațiile sale critici voalate la adresa SUA și cuvinte-cheie care semnalează propria sa viziune despre cum să remodeleze puterea globală.
Vorbindu-i lui Lee Hsien Loong din Singapore la sfârșitul lunii trecute, Xi a subliniat că țările asiatice împreună ar trebui „să se opună cu fermitate intimidării, decuplării sau ruperii lanțurilor industriale și de aprovizionare”. Totodată l-a îndemnat pe premierul malaezian Anwar Ibrahim să „reziste cu hotărâre mentalității de Război Rece și confruntării în bloc”.
În aceeași zi, în fața premierului spaniol Pedro Sanchez, președintele Chinei a avertizat că „dezvoltarea sănătoasă a relațiilor dintre China și UE necesită ca UE să își mențină independența strategică”.
Macron promovează ideea unei Europe autonome
Beijingul a urmărit cu neliniște cum războiul din Ucraina a dus la o apropiere între SUA și aliații săi europeni. Acum, analiștii spun că jucarea parteneriatelor sale economice și exploatarea diferențelor dintre țările de pe cele două maluri ale Atlanticului este esențială. Când președintele francez Emmanuel Macron a sosit la Beijing săptămâna trecută, Xi a făcut comparații între China și Franța: ambele „țări importante cu o tradiție de independență”, a spus Xi, și „susținători fermi ai unei lumi multipolare” sau o lume fără o superputere dominantă.
După o zi de întâlniri la Beijing, Xi s-a întâlnit cu Macron în Guangzhou, un centru comercial din sudul țării, pentru a continua o conversație „informală” – sorbind ceai și ascultând melodii tradiționale chinezești înainte de o cină de stat. Macron, care a pledat mult timp pentru ca Europa să dezvolte o politică geopolitică independentă și capacități de apărare care nu trebuie să se bazeze pe Washington, a părut receptiv. El a făcut publică o declarație comună cu China în 51 de puncte, care subliniază cooperarea în domenii de la energia nucleară la securitatea alimentară.
Președintele Franței le-a spus reporterilor care au călătorit cu el că, atunci când vine vorba de rivalitatea dintre SUA și China, Europa nu trebuie să fie „prinsă în crize care nu sunt ale noastre, ceea ce o împiedică să își construiască autonomia strategică”.
Comentariile lui Macron au stârnit reacții de respingere în Europa și în SUA, dar analiștii spun că acestea au fost probabil văzute ca un triumf la Beijing. „Tot ceea ce poate slăbi SUA, diviza Occidentul și aduce țările mai aproape de China este bun pentru Xi”, a declarat Jean-Pierre Cabestan, profesor de științe politice la Universitatea Baptistă din Hong Kong. „Prin urmare, călătoria lui Macron este văzută la Beijing ca o victorie majoră”.
Președintele Lula a revenit în China
Este posibil ca Xi să se pregătească pentru o altă potențială victorie diplomatică atunci cu președintele Lula. Liderul brazilian de stânga, care a dat startul unei explozii a relațiilor comerciale dintre China și Brazilia în timpul primei sale perioade la putere, în urmă cu aproximativ două decenii, a sosit cu o delegație de lideri de afaceri, guvernatori de stat, congresmeni și miniștri și se așteaptă să încheie o serie de acorduri bilaterale, de la agricultură și creșterea animalelor la tehnologie.
Lula și-a început vizita de stat la Shanghai cu un semn de cooperare între Brazilia și China, participând la preluarea de către Dilma Rousseff a conducerii Noii Bănci de Dezvoltare a BRICS, blocul de economii emergente format din Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud, care oferă o alternativă de putere ala G7, centrat pe Occident.
„Xi va găsi în Lula un entuziast al BRICS, deschidere față de reformele din sistemul de guvernanță globală și dorința de a evita alinierea automată cu SUA”, a declarat Luiza Duarte, cercetător la Centrul de Studii Latino-Americane și Latino-Americane al American University din Washington. Între timp, așteptata primire călduroasă a lui Lula la Beijing „ridică o comparație cu frustrata sa vizită de mai puțin de 24 de ore la Washington”, a spus ea, referindu-se la vizita liderului brazilian la Casa Albă din 10 februarie. Întâlnirea a fost văzută la vremea respectivă ca o acțiune cheie de apropiere a lui Lula, proaspăt învestit în funcție, față de SUA. Beijingul ar putea folosi „lipsa de rezultate” de la acea întâlnire „pentru a se poziționa ca o alternativă mai atrăgătoare pentru cooperarea bilaterală”, a spus Duarte.
Problema Ucrainei rămâne un punct sensibil
Diplomația de la Beijing nu a luat o poziție tranșantă vizavi de invazia rusească din Ucraina. Unii lideri – precum Macron – l-au văzut pe Xi, prieten apropiat și partener diplomatic al președintelui rus Vladimir Putin, ca pe un potențial aliat care ar putea contribui la împingerea lui Putin spre pace. Dar relația lor a stârnit, de asemenea, îngrijorare, oficialii americani avertizând la începutul acestui an că Beijingul are în vedere furnizarea de ajutor letal Kremlinului – o afirmație pe care China a negat-o.
În timp ce Franța și China au căzut de acord asupra mai multor puncte legate de război în cadrul întâlnirii lor – inclusiv opoziția față de atacurile asupra centralelor nucleare și protecția femeilor și copiilor – Macron nu l-a convins pe Xi să se angajeze față de o poziție pe care China nu a spus-o deja public.
Brazilia, înaintea călătoriei lui Lula, a oferit un alt punct de vedere: crearea – după cum a spus ministrul de Externe al țării – „unui grup de țări mediatoare”, care să includă China. Dar modul în care Beijingul navighează prin aceste inițiative, spun observatorii, se reduce la o linie care este strâns legată de ambițiile globale și de viziunea mondială a lui Xi.
„Va fi dificil pentru China să răspundă pozitiv la unele dintre solicitările făcute fie de americani, fie de europeni, pentru că făcând acest lucru ar produce riscul de a-i supăra pe ruși”, a declarat profesorul Li Mingjiang. „Rusia este singura mare putere care împărtășește multe dintre punctele de vedere (ale Chinei) cu privire la modul în care ar trebui să arate lumea și sistemul global și cum ar trebui gestionate diverse probleme politice. Rusia este de neînlocuit pentru China”, a mai precizat Li, citat de CNN.
