La câteva zile după ce o navă chineză a fost suspectată în Marea Baltică, Lituania a expulzat trei diplomați chinezi. De asemenea, nu a fost nici prima dată când această mică țară baltică a ținut piept gigantului asiatic.
În ultimii ani, pe fondul accelerării concurenței globale dintre Beijing și Washington, Lituania a devenit un David care îl înfruntă pe Goliat. Țara a fost pregătită să dezvăluie partea întunecată a dependenței excesive de importurile și investițiile chineze. Asta în timp ce marile economii europene acționează cu mai multă prudență. Astfel, încearcă să nu perturbe relațiile comerciale cu a doua mare economie a lumii.
Lituania speră să îl convingă pe Trump
Este o politică „îndrăzneață”, „nu tocmai aliniată cu alte țări UE”, a declarat Raigirdas Boruta de la Centrul de Studii pentru Europa de Est al Universității Vilnius. Și un obiectiv-cheie al politicii este de a menține SUA concentrate pe securitatea europeană. În esență, Lituania speră să obțină favoruri și să mențină angajamentul președintelui american Donald Trump. Angajamentul vizează apărarea transatlantică. De asemenea, Lituania este prima care captează starea de spirit de la Washington și care își exprimă clar poziția anti–China. Dar va reuși țara să îl convingă – și să își convertească colegii din UE?
Lituania se află în vizorul Chinei de mai mulți ani, probabil din 2013, când l-a găzduit pe Dalai Lama și și-a exprimat solidaritatea cu Tibetul. Totuși, pentru o vreme, relațiile au rămas cordiale, iar schimburile comerciale dintre cele două țări s-au înmulțit. Asta până în 2019, când Lituania s-a îngrijorat că progresul său economic ar putea avea loc în detrimentul securității naționale.
Vilnius era îngrijorat de faptul că, acordând Beijingului acces la singurul său port de mare adâncime, ar fi oferit unui aliat rus un punct de sprijin în țară și ar fi consolidat o alianță autocratică antieuropeană. Astfel, în timp ce China a obținut acces la unele dintre principalele active strategice ale Europei investind în porturi de pe întregul continent – din Germania și Belgia până în Italia și Grecia – Lituania a respins o propunere chineză de a investi în portul Klaipėda.
Amenințare la adresa securității NATO
Politicienii țării bănuiau că banii chinezi sunt o capcană – o amenințare la adresa securității NATO. „Nu ne putem permite ca China să controleze portul Klaipėda”, a declarat ministrul apărării de atunci, Raimundas Karoblis. Beijingul ar putea „crea obstacole pentru sosirea de încărcături militare, echipamente militare, întăriri” în momente de criză, cum ar fi un război cu Moscova.
Dar punctul de inflexiune a venit mai târziu, în iulie 2021. La acea vreme Lituania a aprobat deschiderea unei reprezentanțe taiwaneze la Vilnius. Ulterior China a interpretat-o ca pe o provocare la adresa pretențiilor sale asupra insulei. Ca răspuns, Beijingul și-a rechemat ambasadorul și a redus relațiile diplomatice cu Lituania, aplicând în același timp tactici economice coercitive și impunând un embargo comercial neoficial.
China a șters Lituania de pe lista vamală. De asemenea, a întârziat sau a refuzat să accepte produse lituaniene. A interzis chiar produse europene dacă acestea aveau părți lituaniene. „Statisticile vamale chineze arată că schimburile comerciale dintre Lituania și China au scăzut cu 80 % în perioada ianuarie – octombrie 2022, comparativ cu anul precedent”, a declarat Tomas Janeliunas, potrivit politico.
