Infofinanciar > Lumea la zi > Lovitură pentru Franța! Cum îi afectează siguranța energetică lovitura de stat din Niger
Lumea la zi

Lovitură pentru Franța! Cum îi afectează siguranța energetică lovitura de stat din Niger

Uraniu
Sursa foto cursdeguvernare.ro

Nigerul, o țară aflată în Africa de Vest, este o țară în care au avut loc numeroase evenimente ce au condus la instabilitate politică. Cel mai recent eveniment care a condus la o astfel de instabilitate pentru țara care este al patrulea producător de uraniu din lume este înlăturarea de la putere a președintelui Mohamed Bazoum, la data de 26 iulie, de către o grupare militară. Acesta este reținut în Palatul Prezidențial încă de când a avut loc lovitura.

În anul 1958, țara africană, Niger, a dobândit statutul de republică autonomă în cadrul Comunității Franceze, iar la data de 3 august 1960 și-a dobândit independența. Felul în care situația politică a acestei țări a evoluat de atunci a fost, însă, caracterizat de instabilitate.

Sursă importantă de uraniu

Nigerul este caracterizată ca fiind una dintre cele mai sărace țări din lume, cu o economie ce se sprijină în principal pe activitățile agricole de subzistență. Aproximativ 90% din populația care se regăsește în această țară trăiește din aceste activități, dar și din producerea de uraniu, deoarece aici se regăsesc resurse importante din acest element.

Țara africană reprezintă al patrulea cel mai important producător de uraniu, așa cum reiese din datele prezentate de Asociația Mondială Nucleară (WNA), cu o producție ce s-a ridicat la 150.000 de tone până la încheierea anului 2019.

Anul în care uraniul a fost descoperi în Nigeria este 1957, cu numai trei ani înainte ca aceasta să își câștige independeța față de Franța, când reprezentanții Bureau de Recherches Geologiques et Minieres (BRGM, în română Biroul de Cercetare Geologică și Minieră) din Franța căutau aici cupru.

Primul izvor de uraniu a fost despoerit în Azelik, iar mai apoi și în Abokurum, Madaouela, Arlette, Ariege, Artois și Tassa, Imouraren și Akouta.

Susținerea economiei

Guvernul nigerian a încercat în ultimii ani să convingă investitorii străini să aleagă această țară prin adoptarea de mai multe reforme fiscale, dar și prin reglementarea unor sectoare precum este sectorul reprezentat de minerit.

Așa cum arată datele furnizate de reprezentanții Băncii Mondiale pentru anul 2021, PIB-ul Nigerului era de 14,920 de miliarde de dolari, adică a fost înregistrată o creștere economică de 1,4%, rata inflației nu depășea 3,8%, iar cea a șomajului era de 0,8%.

Tot în anul 2021, Nigerul a înregistrat  exporturi de mărfuri în valoare de 633 de milioane de dolari, în comparație cu anul precedent când exporturile de mărfuri valorau 1,247 de milioane de dolari. Principalii parteneri cu care Nigeria face afaceri sunt Franța (23,16%), Mali (21,78%), Burkina Faso (14,44%), Nigeria (10,01%), dar și Emiratele Arabe Unite (9,06%).

Instabilitatea țării

Primul președinte pe care această țară l-a avut, după ce și-a câștigat independența față de Franța, Hamani Diori, s-a aflat la condurea țării din 1960 până în 1974, când a avut loc o lovitură de stat în fruntea căreia s-a aflat generalul Seyni Kuntche. Ceea ce a făcut acesta a fost să desființeze Adunarea Națională, dar și să interzică partidele politice. Acesta a fost startul loviturilor de stat, care încă de atunci au loc frecvent.

Șeful de stat care a fost recent sechestrat, Mohamed Bazoum, este ultimul șef de stat civil care a mai rămas în regiunea Sahel din Africa, zonă în care majoritatea președinților provin din domeniul militar, mai exact din rândurile armatei. Junta militară care a realizat lovitura de stat din Nigeria se alătură celor din Mali și Burkina Faso, junte care au ajuns la putere în anii 2021 și 2022 și care au beneficiat de susținere din partea statului rus.

Căderea lui Bazoum

Îndepărtarea lui Bazoum de la condurere atrage cu sine efecte negative și pentru Occident, dar în special pentru Franța. Încă de când a ajuns la conducerea țării, din 2021, acesta s-a dovedi a fi un aliat apropiat pentru aceștia, deoarece s-a arătat a fi deschis să colaboreze cu țările europene, în special cu Franța.

Franța este o fostă puetere colonială în Niger, care nu s-a oprit din a-și face simțită prezența, prin forțele militare care sunt prezente acolo. Aceasta are interese economice de o mare însemnătate în această țară, mai exact în activitatea de minerit a uraniului. Nigerul reprezintă unul dintre cei mai importanți furnizori de uraniu de care Franța dispune, și pe care îl folosește în principal pentru centrele nucleare. Un procent de 70% din electricitate este generată de reactoarele atomice, carte primesc o treime din cantitatea de uraniu folosită pentru această alimentare din Niger, informează digi24.ro