Anul Nou mai este cunoscut de români şi ca Sânvăsii, Revelion sau Crăciunul Mic. Această sărbătoare este una laică, care are puține conotaţii religioase, întrucât anul bisericesc începe pe data de 1 septembrie.
În prezent, sărbătoarea de Anul Nou la români este marcată de ţinute sofisticate, de mese bogate și de petarde. Pe lângă aceste laitmotive, românii au adoptat, din moși-strămoși, mai multe gesturi care își au rădăcinile din tradiţii care au dăinuit de secole.
Anul Nou este celebrat în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie. Cuvântul „Revelion”, așa cum numesc toți românii această zi, provine din limba franceză „Réveillon”, care înseamnă ‘veghe’ (cu sensul de ospăț la miezul nopții).
După cum am auzit în anii anteriori, urarea făcută de oameni cu ocazia acestei zile este „La mulți ani!”.
Cum era sărbătorit Anul Nou în trecut
Dacă ne uităm în istorie, celebrarea noului an este păstrată de peste 4000 de ani, fiind cea mai veche dintre sărbătorile cunoscute astăzi, scrie Radio România Cultural în documentarul său.
Totul a început în jurul anului 2000 î.Hr., când babilonienii au început să sărbătorească Anul Nou în momentul în care își făcea prezența luna nouă după ce avea loc echinocţiul de primăvară, care pica de obicei în perioada 23-25 martie.
Însă, data de 1 ianuarie a fost stabilită ca început de an pentru prima dată în 1691 prin Papa Inochentie al XII-lea.
În Egiptul Antic, sărbătoarea Anului Nou avea loc în momentul în care Nilul ieșea din matcă, eveniment ce se petrecea pe la sfârșitul lui septembrie și fără de care recoltele nu ar mai fi existat.
Ulterior, romanii sărbătoreau Anul Nou prin Calende (petreceri specifice acestei zile), care durau trei zile. În această perioadă, oamenii își ofereau daruri simbolice (mai ales dulciuri şi miere) pentru a avea parte în anul următor de pace, aur şi bani.
Ce simbolizează Anul Nou
Anul Nou este interpretat ca un punct zero, ca un moment de reașezare a timpului, de alungare a spiritelor rele. Totodată, sărbătoarea este văzută ca un moment ce face trecerea între două cicluri de vegetaţie şi de munci.
Dacă ne uităm în calendarul creștin-ortodox, Anul Nou pică în aceeași zi cu Sfântul Vasile. De altfel, perioada sărbătorilor de iarnă (incluzând și Crăciunul) marchează o trecere de la vechi la nou, de la sărbătorirea unor moşi (Andrei, Nicolae, Crăciun) la cei serbaţi în noul an, precum Vasile.
Însă, la un moment dat, Biserica Catolică a interzis celebrarea Anului Nou (care a dăinuit de-a lungul secolelor), pentru că avea elemente păgâne. Ulterior, pe măsură ce Creștinismul s-a răspândit, obiceiurile celor două religii s-au împletit cu elementele păgâne existente în momentul convertirii. Astfel, că, în prezent, majoritatea planetei se bucura de începerea unui nou an.
De pildă, Biserica ortodoxă rusă sărbătorește Anul Nou pe 14 ianuarie, China între 21 ianuarie și 19 februarie, iar în Iran în luna martie.
