Luna trecută a fost cea mai caldă lună ianuarie înregistrată vreodată, a anunțat joi monitorul climatic european. S-a întâmplat acest lucru în pofida așteptărilor. Condițiile mai reci din La Nina trebuiau să pună capăt unei serii de temperaturi globale record.
Serviciul Copernicus pentru schimbări climatice a declarat că luna ianuarie a fost cu 1,75°C mai caldă decât în perioada preindustrială. Astfel, a fost prelungită o serie persistentă de maxime istorice în 2023 și 2024. Asta pe măsură ce emisiile de gaze cu efect de seră provocate de om cresc termostatul global. Climatologii se așteptau ca această perioadă excepțională să se atenueze. Asta după ce un eveniment El Nino de încălzire a atins punctul culminant în ianuarie 2024. Ulterior condițiile au trecut treptat la o fază opusă, de răcire, La Nina.
Luna ianuarie stabilește un record de căldură
De atunci însă, căldura a rămas la niveluri record sau aproape record, stârnind dezbateri în rândul oamenilor de știință cu privire la alți factori care ar putea determina încălzirea la limita superioară a așteptărilor. „Julien Nicolas, climatolog la Copernicus, a declarat că nu se observă acest efect de răcire, sau cel puțin de frânare temporară, asupra temperaturii globale pe care ne așteptam să îl vedem.
Se așteaptă ca La Nina să fie slabă și Copernicus a declarat că temperaturile predominante în unele părți ale Oceanului Pacific ecuatorial sugerează „o încetinire sau o stagnare a evoluției spre” fenomenul de răcire. Luna trecută, Copernicus a declarat că temperaturile globale medii pentru 2023 și 2024 au depășit pentru prima dată 1,5 grade Celsius.
Oamenii de știință trag un semnal de alarmă
Acest lucru nu a reprezentat o încălcare permanentă a obiectivului de încălzire pe termen lung de 1,5 grade Celsius stabilit în cadrul Acordului de la Paris privind schimbările climatice, ci un semn clar că limita a fost testată. Oamenii de știință avertizează că fiecare fracțiune de grad de încălzire peste 1,5C crește intensitatea și frecvența fenomenelor meteorologice extreme. Printre acestea se numără valurile de căldură, ploile abundente și seceta.
Copernicus a declarat că gheața marină arctică a atins în ianuarie un minim lunar record, practic la egalitate cu 2018. O analiză efectuată săptămâna aceasta de SUA a plasat-o la al doilea cel mai scăzut nivel din acest set de date. În general, nu se așteaptă ca 2025 să urmeze 2023 și 2024 în cărțile de istorie. Oamenii de știință prevăd că va fi al treilea cel mai cald an de până acum.
Copernicus a declarat că va monitoriza îndeaproape temperaturile oceanelor pe tot parcursul anului 2025. Astfel, se vor obține indicii cu privire la modul în care s-ar putea comporta clima. Oceanele sunt un regulator esențial al climei și un rezervor de carbon. Apele mai reci pot absorbi cantități mai mari de căldură din atmosferă, contribuind la scăderea temperaturii aerului. De asemenea, ele stochează 90 % din căldura în exces captată de emisiile de gaze cu efect de seră ale omenirii, potrivit france24.
